De la începutul războiului, aproximativ 6,9 milioane de ucraineni au fost strămutați la nivel global, iar circa 5 milioane și-au găsit refugiu în principal în 10 țări gazdă din Europa, relevă datele analizate de Profit.ro.
Trei ani de război au generat cea mai mare criză de strămutare din Europa de la Al Doilea Război Mondial, forțând milioane de ucraineni să își părăsească locuințele.

Peste o treime din populația Ucrainei a fost strămutată forțat din cauza războiului, conform Agenției ONU pentru Refugiați. Această vizualizare arată numărul de refugiați ucraineni înregistrat în cele 10 țări care au primit cei mai mulți refugiați.
Datele, citate de VisualCapitalist, provin de la Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), care include în definiția refugiaților toți cei care au părăsit Ucraina din cauza războiului.

Mai jos sunt prezentate cele 10 țări europene care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați ucraineni, conform celor mai recente date disponibile:
Cele mai recente date pentru Rusia sunt din iunie 2024.
Datele pentru Regatul Unit, Țările de Jos și Cehia sunt din decembrie 2024.
Datele pentru România, Germania, Polonia, Italia și Spania sunt din ianuarie 2025.
Datele pentru Slovacia sunt din februarie 2025.
De la începutul războiului, aproximativ 6,9 milioane de ucraineni au fost strămutați la nivel global, iar circa 5 milioane și-au găsit refugiu în primele 10 țări gazdă din Europa.
Germania (1,24 milioane), Rusia (1,22 milioane) și Polonia (998.000) au primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni.

Țări mai mici, precum Cehia (390.000), Slovacia (164.000) și Moldova (128.000), au oferit, de asemenea, sprijin semnificativ, reflectând amploarea crizei refugiaților ucraineni în întreaga Europă.
România figurează cu 180.000 persoane (locul 7).
Țările au implementat măsuri de protecție temporară, oferind refugiaților acces la locuințe, servicii medicale și oportunități de angajare.
Cu toate acestea, presiunea asupra resurselor a dus la provocări în anumite regiuni, inclusiv penurie de locuințe, creșterea chiriilor și competiție pentru locuințe accesibile.
De exemplu, un studiu a arătat că afluxul de refugiați ucraineni în Polonia a dus la o creștere a chiriilor cu 0,72–0,74% pentru fiecare creștere de 1% a populației unui oraș din cauza fluxului de refugiați.