Furnizorii de servicii de internet, inclusiv prin telefonia mobilă, vor fi obligați să verse 1% din încasările lunare la Fondul Cinematografic, prin care sunt subvenționate filmele românești. Fondul va fi alimentat din nou și cu o cotă de 4% din profitul anual al organizatorilor de jocuri de noroc, contribuție anulată în 2009.
Noile taxe vor fi introduse de Guvern, prin ordonanță de urgență.
Documentul introduce mai multe surse de alimentare pentru Fondul Cinematografic, printre care și colectarea unei contribuții de 1% din încasările lunare realizate de furnizorii de servicii de internet, inclusiv prin serviciile de telefonie mobilă, cu mențiunea, fără detalii, că o astfel de contribuție “se adaugă prețului pentru serviciile oferite”.
Este prevăzută și colectarea unei contribuții de 1% din prețul de vânzare și/sau închiriere a filmelor pe platforme de streaming video online de tipul VoD, SvoD, TvoD, PayPerView, plătibilă de operatorul economic care efectuează vânzarea și/sau închirierea. Astăzi, este prevăzută colectarea lunară a unei contribuții de 3% din prețul filmelor descărcate contra cost prin intermediul serviciilor de transmisie de date, inclusiv prin internet sau telefonie.
Documentul pregătit de Guvern reintroduce și obligația firmelor care organizează jocuri de noroc de a vărsa la acest Fond 4% din profitul anual. Începând cu 2005, Fondul Cinematografic a fost alimentat și prin contribuția operatorilor economici care organizează jocuri de noroc, obligați să verse 4% din profitul anual. În 2009, această contribuție a fost anulată printr-o ordonanță de urgență care a modificat sistemul jocurilor de noroc.
În prezent, un procent de doar 2% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc este direcționat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea și susținerea industriei cinematografice.
CITEȘTE ȘI PwC: Ajutoarele de stat în cinematografie ar crește producția de filme de până la 5 ori și ar crea 4.000 noi locuri de muncă Pentru virarea cu întârziere a banilor, statul va percepe dobânzi și penalități de întârziere, respectiv 0,04% dobândă pentru fiecare zi de întârziere și 5% din valoarea obligației ca penalitate de întârziere, dacă plata este efectuată cu o întârziere de doar 60 de zile de la data scadentă, și 15% penalitate de întârziere, în cazul unei întârzieri mai mari de 60 de zile.
Guvernul va majora totodată de la 3% la 4% echivalentul contribuției din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice și private, indiferent de modalitatea de radiodifuzare și inclusiv de organismele de televiziune cu circuit închis. Noile norme prevăd în continuare contribuția din publicitate, dar arată că aceasta nu va mai fi încasată de la agentul de publicitate, ci de la beneficiarul final al publicității.
De asemenea, contribuția din încasările provenite din comunicarea publică a filmelor în cinematografe sau în alte spații cu public este majorată de la 4% la 5%. Această obligație de plată revine exploatanților care asigură minimum 20% din numărul anual de spectacole cu filme românești, iar în cazul exploatanților care nu asigură cota de 20%, contribuția la Fond va fi de 9% din încasări.
Modificarea este argumentată prin faptul că filmele românești au dificultăți în a fi distribuite în sălile de tip multiplex, care solicită o taxă de difuzare, de tip taxă de imprimare virtuală (VPF), cu un caracter discriminator din perspectivă concurențială, de 500 euro/ecran pentru fiecare film românesc distribuit.
Sumele datorate pentru contribuțiile stabilite reprezintă cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil, iar contribuțiile sunt aplicate asupra încasărilor totale realizate, din care este dedusă TVA aferentă și/sau impozitul pe spectacol, precum și, după caz, taxa de timbru cinematografic.
Ordonanța pregătită menține în același timp alocările de 3% din prețul minutelor de publicitate vândute din spațiul programului propriu de către televiziunile prin cablu sau contribuția de 1% aplicată asupra veniturilor realizate lunar de firmele de cablu.
În vederea sprijinirii cu prioritate a dezvoltării și producției de film, cel puțin 65% din sumele colectate la Fondul cinematografic vor fi alocate anual pentru subvenții cu această destinație.
CITEȘTE ȘI O eroare de pe afișul unui film, pe punctul de a declanșa incidente diplomatice între China, Hong Kong și Statele Unite Ajutorul de stat pentru producția de film nu va mai fi acordat sub forma creditului rambursabil fără dobândă, ci prin subvenție, respectând astfel practica europeană în vigoare cu privire la finanțarea produsului cultural. Beneficiarul subvenției are obligația de a returna subvenția primită către CNC în eventualitatea înregistrării de profit prin exploatarea în diferite medii.
Astfel, subvenția pentru producție nu va depăși, ca regulă, 50% din valoarea totală a bugetului de cheltuieli de producție al unui film. În cazul filmelor dificile, cuantumul maxim al subvenției va fi de până la 80% din valoarea totală a bugetului de cheltuieli de producție al filmului. În cazul filmelor de micro-buget, de scurtmetraj, al filmelor documentare și de animație sau pentru primul ori al doilea film de ficțiune al unui regizor, cuantumul maxim al subvenției poate depăși 80% din valoarea totală a bugetului de cheltuieli de producție al filmului.
În anumite condiții, statul va putea acorda subvenție și pentru filmele cu coproducție românească.
Profit.ro a anunțat, în luna iulie, că schema de finanțare a producătorilor de filme românești va fi modificată de Guvern, după ce Profit.ro a prezentat recent problemele existente, și înlocuită cu o subvenție care va fi însă acordată doar pe baza unui audit strict asupra încasărilor și cu obligația returnării unor bani în caz de profit.
De foarte mulți ani, producătorii de filme românești sunt finanțați de stat atât prin fonduri nerambursabile, dar și prin credite rambursabile, fără dobândă, care trebuie restituite în 10 ani, în caz contrar dreptul de autor asupra filmului fiind pierdut în favoarea statului.
Actualul sistem de finanțare a fost criticat de regizori cu renume, care au acuzat netransparență și un algoritm matematic complicat în selectarea beneficiarilor, efectul fiind că de finanțare au beneficiat de foarte multe ori producători de filme de o calitate îndoielnică. Profit.ro a relatat AICI problemele existente.
