Un sondaj reprezintă una sau mai multe întrebări adresate unui grup mic de persoane, utilizate pentru a evalua opiniile unui grup mai mare de oameni. Marja de eroare este un calcul matematic a cât de precise sunt rezultatele sondajului – cât de bine corespund răspunsurile date de un grup mic cu opiniile grupului mai mare, eventual, la nivel de populație. În comunicarea sondajului mai apare și intervalul de încredere.
Ce sunt acestea și cum se calculează.
Dacă toți membrii grupului mai mare ar fi fost chestionați, nu ar exista o marjă de eroare. Însă este complicat, dificil și costisitor să contactezi un număr atât de mare de persoane. De pildă, Recensământul Populației și Locuințelor, care s-a desfășurat în 2022 în toată țara, a costat 329,6 milioane de lei, și tot nu a reușit să includă exact pe toată lumea.
Institutele de sondare nu dispun de același timp, sau de aceiași bani, așa că folosesc eșantioane mai mici din populație. Ele caută să identifice eșantioane reprezentative în care toți membrii grupului mai mare să aibă o șansă de a fi incluși în sondaj.
Dimensiunea grupului este baza
Calculul privind cât de aproape este sondajul de opiniile populației mai mari se bazează pe dimensiunea grupului care este chestionat.
De exemplu, un eșantion de 600, să le zicem, de votanți, va avea o marjă de eroare mai mare, de aproximativ 4 puncte procentuale, decât un eșantion de 1.000 de votanți, care are o marjă de eroare de puțin peste 3 puncte procentuale.
Al doilea lucru care contează este modul în care este ales eșantionul. Într-un exemplu negativ dat de Doug Schwartz, de la Universitatea Quinnipiac din SUA, pe baza observațiilor căruia este făcut articolul de față, în 1936, revista Literary Digest a sondat oamenii în legătură cu alegerile prezidențiale trimițând chestionare proprietarilor de telefoane, de mașini și membrilor cluburilor de țară. Toți cei din acest grup erau relativ înstăriți, așa că nu erau reprezentativi pentru întreaga populație de votanți din SUA. Calcularea unei marje de eroare ar fi fost lipsită de sens, deoarece eșantionul nu a captat toate segmentele populației.
Marja de eroare este de plus sau minus 3 puncte procentuale, la un interval de încredere de 95%.
Exemplu concret pentru înțelegerea marjei: Dacă un sondaj arată că 47% din grupul chestionat susțin Candidatul A și marja de eroare este de plus sau minus 3 puncte procentuale, asta înseamnă că procentul din populație care îl susține pe Candidatul A este probabil între 44% (47 minus 3) și 50% (47 plus 3).
Majoritatea sondajelor raportează marjele de eroare alături de un alt termen tehnic, „interval de încredere”. Este un termen statistic folosit pentru a descrie intervalul dintr-o distribuție în care este de așteptat să se încadreze majoritatea datelor. De exemplu, este de așteptat ca 95 % din adulți să aibă între 1,4 m și 1,9 m înălțime
În raportarea cea mai riguroasă a sondajelor, poți vedea o propoziție aproape de sfârșit care spune ceva de genul „Marja de eroare este de plus sau minus 3 puncte procentuale, la un interval de încredere de 95%”. Ce înseamnă: 100 de eșantioane diferite, de aceeași dimensiune, au fost selectate aleatoriu din grupul mai mare și au răspuns la aceleași întrebări din sondaj. “Intervalul de încredere de 95%” înseamnă că 95% din cazuri, răspunsurile celorlalte sondaje ar fi la o distanță de 3 puncte procentuale de răspunsurile raportate în sondajul mare.
Marja de eroare de 3% între doi candidați este de 6 puncte
Conceptul de marjă de eroare devine mai complex atunci când analizăm diferențele de susținere între doi candidați. Dacă o marjă de eroare este de plus sau minus 3 puncte procentuale, marja de eroare asupra diferenței dintre ei este de aproximativ dublu – sau 6 puncte procentuale, în acest exemplu.
Acest lucru se întâmplă deoarece marja de eroare este una combinată și se referă nu doar la procentul de votanți pentru Candidatul A, ci și la procentul de votanți pentru celălalt candidat.
