Venitul luat în calcul pentru impozitarea angajaților cu un contract part-time va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care sunt datorate contribuțiile și nu venitul realizat de salariat, a decis astăzi Guvernul, conform informațiilor Profit.ro, semnând documentul prezentat săptămâna trecută, în exclusivitate, de Profit.ro. Aproape 370.000 de contracte vor fi afectate.
UPDATE ora 18.26 Guvernul a anunțat aprobarea actului normativ.
Codul Fiscal va fi modificat de Guvern, printr-un nou articol care va stabili că:
Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora va fi, conform documentului pe care Profit.ro îl prezintă integral, -
"(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 136 lit. c) (persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, atât pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din salarii ori asimilate salariilor desfășoară activitate, cât și pe perioada în care acestea beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate - n.r.), baza lunară de calcul pentru contribuția de asigurări sociale o reprezintă suma câștigurilor brute, realizate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora este datorată contribuția individuală.
(2) Prin excepție, în cazul câștigului lunar brut realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori sau persoanele asimilate acestora este salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care este datorată contribuția, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună, în care contractul a fost activ.
Persoanelor prevăzute la art. 136 lit. c) nu le sunt aplicabile prevederile alin.2 pe perioada în care salariații acestora se află într-una dintre următoarele situații:
a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
b) sunt ucenici în vârstă de până la 18 ani;
c) sunt persoane cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
d) sunt pensionari pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, precum și a celor care cumulează pensia din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii;
e) persoanele care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată din mai multe contracte individuale de muncă.
În aplicarea acestor reguli, angajatorul trebuie să solicite documente justificative persoanelor fizice aflate în situațiile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) și d), iar în cazul situației prevăzute la alin. (3) lit. e), angajatorul solicită o declarație pe propria răspundere.
Prin derogare, noua impozitare intră în vigoare la 1 august 2017 și va fi aplicată începând cu veniturile aferente lunii august 2017".
În prezent, baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora o reprezintă suma câștigurilor brute din salarii sau asimilate salariilor realizate de persoanele fizice, asupra cărora sunt datorate contribuțiile sociale individuale.
Ca urmare, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, al căror nivel este sub cel al salariului minim brut pe țară garantat în plată, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuțiilor sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora este venitul realizat, chiar dacă acesta este sub nivelul salariului minim.
Guvernul arată că, din analiza evoluției numărului contractelor de muncă cu timp parțial, se constată faptul că, în perioada 2012-2016, numărul contractelor de muncă cu timp parțial înregistrate la Inspecția Muncii a avut o evoluție ascendentă. La 31 decembrie 2016, numărul acestora a ajuns la 1.129.663 contracte cu timp parțial, în creștere cu 3,7 % față de aceeași perioadă a anului anterior, iar ponderea contractelor cu timp parțial în totalul contractelor de muncă active s-a majorat de la 15,8% în 2012 la 18,1% în 2016.
Potrivit datelor, numărul salariaților activi era de 5.478.666 la 31 decembrie 2016, în timp ce numărul contractelor cu normă întreagă era de 5.109.504, context în care Guvernul apreciază că numărul persoanelor care aveau numai un singur contract de muncă și acela cu timp parțial era de 369.162 persoane.
Numărul asiguraților cu contract de muncă cu norma întreagă din evidență la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau venit până sau egal cu salariul de bază minim brut garantat în plată, era de 767.347 persoane (16,5%). Din aceștia, 282.883 persoane (36,9%) aveau venituri medii brute de 753 lei.
Numărul asiguraților cu contract de muncă cu timp parțial din evidență la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau un venit până sau egal cu salariul de bază minim brut garantat în plată, era de 592.068 persoane (83,2%). Din aceștia, 587.158 persoane (99,2%) aveau venituri medii brute de 513 lei.
Guvernul arată că, din corelarea informațiilor menționate mai sus, rezultă că:
- există circa 1,1-1,2 milioane contracte de muncă cu timp parțial;
- 370.000 salariați activi au un singur contract de muncă, cu timp parțial;
- aproximativ 710.000 asigurați cu contracte de muncă cu timp parțial au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016);
- circa 282.000 persoane, deși aveau contract de muncă cu normă întreagă, erau înregistrate la Casa de Pensii cu un venit mediu brut de 753 lei, adică la 60,2 % din salariul de bază minim brut, de 1.250 lei.
"Prin urmare, se constată necesitatea implementării unor măsuri fiscale care să asigurare plata de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim pentru toți salariații, inclusiv pentru cei cu timp parțial de lucru și cei cu plata în acord, în scopul protejării și acestor categorii de salariați prin prisma drepturilor de pensii și de ocrotire a sănătății", este concluzia Guvernului.
Justificarea este aceea că măsura are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă, generrând o practică de „muncă la gri”. Astfel, angajatorul datorează contribuții sociale utilizând o bază de calcul diminuată față de cea reală.
Pentru acest an, impactul bugetar este estimat de Guvern ca fiind mult mai mic decât cel calculat anterior - când impozitul era pregătit să fie introdus din luna iunie în loc de luna august - și anume la 190 de milioane de lei (150 de milioane de lei încasări suplimentare din contribuții sociale și 40 de milioane de lei din contribuții de sănătate), față de 600 de milioane de lei.
