Deputații vor ca statul să poată acorda garanții băncilor care acceptă conversia cu discount a creditelor în valută. Parlamentarii au discutat azi și despre posibilitatea de a acorda ajutoare de la bugetul de stat pentru românii care nu-și mai pot plăti ratele, un fel de nouă versiune a programului Electorata. Dezbaterile privind conversia creditelor în valută vor fi reluate săptămâna viitoare la Comisia de buget, finanțe și bănci.
Românii și băncile care așteaptă o decizie a Parlamentului privind conversia creditelor în valută vor trebui să mai aibă răbdare cel puțin încă o săptămână, a decis Comisia de buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.
Deputații vor dezbate marți, 3 noiembrie, mai multe amendamente prin care OUG 50/2010 va fi modificată, astfel încât băncile care acceptă să taie o parte din datoria debitorilor persoane fizice cu credite ipotecare vor primi garanții de stat de 50% atunci când realizează conversia creditelor din valută în lei. Programul este opțional și pentru bănci și pentru clienți, potrivit amendamentelor deputaților.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Valoarea discount-ului, care ar trebui să atenueze o parte din deprecierea leului față de valute, este încă în discuție.
Băncile ar accepta un discount de 15%, a spus Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei Statului, în fața deputaților.
De cealaltă parte, reprezentanții clienților cu credite în franci elvețieni spun că e necesar un discount de cel puțin 25% pentru a ajuta cu adevărat debitorii. Moneda elvețiană și-a dublat valoarea față de leu în comparație cu perioada 2007-2008, când s-au acordat cele mai multe credite în valută.
Discuțiile despre valoarea discount-ului nu au avansat prea mult, pentru că deputații s-au oprit din dezbaterea pe textul de lege după primul amendament. Motivul? Părțile implicate n-au văzut înainte conținutul ultimelor propuneri ale deputaților. Astfel, s-a dezbătut pe fondul problemei.
Amendamentele preiau, într-o formă simplificată, proiectul de lege al Ministerului de Finanțe realizat în primăvară. Și pentru că orice program de stat trebuie să poarte un nume, acesta se va intitula „Programul de protecție împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naționale asociat expunerii la creditele în valută”.
Dacă va fi adoptată, legea va avea nevoie de norme de implementare, în care vor fi stabilite și eventualele criterii de eligibilitate. Amendamentele deputaților spun că programul ar putea fi accesat de orice client cu un credit ipotecar în valută, indiferent de veniturile sale, de nivelul ratei ori de diferența de curs față de data la care a contractat creditul.
Programul ar urma să fie disponibil un an de zile, iar guvernul ar trebui să emită normele de aplicare în termen de 30 de zile de la aprobarea legii. Băncile care intră în program vor trebui să încheie asigurări cesionate în favoarea statului pentru imobilele ipotecate. Ipoteca va fi preluată de stat, care va plăti băncilor suma garantată în caz de default, iar apoi va recupera sumele prin executarea silită realizată de Fisc.
Un program social, o nouă Electorată
Băncile primesc garanții de stat pentru creditele persoanelor fizice încă din 2009, de când a fost pus în funcțiune programul Prima casă. Conversia cu garanții ar fi o măsură similară Prima casă, cu diferența că împrumuturile care sunt garantate au fost deja acordate, iar valoarea ipotecilor s-ar putea să fie considerabil sub nivelul creditelor în unele cazuri.
Pentru ca băncile să primească garanția de 50%, clienții care solicită conversia cu discount vor trebui să plătească un comision către Fondul de Garantare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, compania deținută de stat care emite garanțiile, a spus Nanu, așa cum se întâmplă și în cazul Prima casă. Acest lucru a aprins discuțiile.
„Este un program social! Cum punem comision la un program social?!”, a întrebat Viorel Ștefan, deputat PSD și președinte al Comisiei.
„E aberant să pui costurile pe debitori”, a spus Andreea Paul-Vass, deputat PNL. Ea crede că aceste costuri ar trebui incluse în bugetul de stat.
Nanu a spus că Fondul percepe un comision de 0,49%, mic în comparație cu beneficiul unui discount de 15%. Dacă acest comision nu este plătit de debitor, ci de la bugetul de stat, atunci programul se transformă cu adevărat într-unul de asistență socială, adaugă reprezentantul Finanțelor. „Ministerul justiției ne-a atras atenția că nu putem să dăm o garanție dacă nu ne acoperim riscul de piață”.
Viorel Ștefan a propus ca pierderile generate de creditele în valută să se împartă în trei, iar statul să ia și el o treime din responsabilitatea financiară, pe lângă bănci și clienți.
„Mă gândesc că dacă vrem să ne adresăm cu adevărat beneficiarilor, atunci văd un program adresat pur către beneficiari, care nu-și mai pot acoperi obligațiile de plată la bănci”, a adăugat Paul-Vass. În acest context, debitorii ar putea primi un sprijin financiar de la stat.
„Cred că ne apropiem de electorata îmbunătățită”, a spus Viorel Ștefan, cu referire la un proiect al Finanțelor pentru stimularea consumului care n-a reușit să producă vreun efect. „Electorata era un stimulent fiscal, văd că ajungem la concluzia că vom da ajutoare de la buget”, a adăugat el.
Nanu spune că Ministerul Finanțelor a fost foarte atent cât a stabilit utilizarea de garanții, astfel încât să nu genereze hazard moral printre cei expuși la diferite riscuri financiare în România.
„Noi am asumat un risc de piață, poate să vină cineva de la bursă să spună să-i acoperim și lui riscul de piață, la fel și cei care sunt expuși la riscului dobânzii (…) Am fost atenți să nu creăm un precedent periculos”, a răspuns reprezentantul Ministerului de Finanțe.
Un fost ministru de Finanțe în timpul guvernării PDL, Gheorghe Ialomițeanu, crede că oricum statul se va abține de la executarea garanțiilor, dacă debitorii nu-și plătesc ratele la creditele proaspăt convertite.
„E posibil ca, dacă ajungem la garanția la stat, să ajungem și la o amnistie. În prag de alegeri”, a declarat actualul deputat PNL, membru al Comisiei de buget.
Andreea Cristoforidis, unul dintre reprezentanții debitorilor cu credite în franci, reuniți într-un grup pe Facebook cu 23.000 de membri, spune că datornicii au așteptat o soluție de la bănci care să nu implice banii contribuabililor.
„Noi am susținut ca statul să fie mediator, nu să dea bani de la buget”, a spus Cristoforidis.
Cursul franc/leu a explodat în luna ianuarie, după ce Banca centrală a Elveției a permis monedei să se aprecize masiv în fața euro. Comisia de buget, finanțe și bănci a mai discutat pe marginea acestui proiect de lege și imediat după acel moment, dar nu a ajuns la nicio concluzie.
Banca Națională a României a susținut atunci că băncile nu pot fi obligate prin lege să accepte pierderi pe aceste credite, prin conversia la un curs administrativ, și că fiecare instituție de credit va găsi soluții individuale pentru debitorii împovărați. La câteva luni după, doar clienții Volksbank au primit oferte acceptabile, și asta pentru că banca austriacă a fost preluată de Banca Transilvania cu tot cu banii acoperirii acestor costuri.
„Am avut o promisiune morală că toată lumea se așează la masa negocierilor, pentru că până la urmă e vorba de contracte, ceea ce nu s-a întâmplat”, a declarat Andreea Paul-Vass.
Virigil Dăscălescu, șeful serviciului Instituții Financiare, Direcția Stabilitate Financiară din BNR, a spus că băncile au făcut pierderi din creditarea în franci elvețieni, unde rata creditelor neperformante este de 17%. Procentul nu include și creditele externalizate, unde băncile au marcat pierderile.
„A fost un șoc dublu pe curs - leul s-a depreciat față de euro și euro s-a depreciat în raport cu francul. Acest șoc dublu arată de ce rata de nerambursare și de neperformanță este mult mai mare la creditele în franci elvețieni”, a declarat oficialul BNR.
Creditele în valută dau cele mai mari bătăi de cap băncilor, pentru că au un grad de neperformanță de aproape 10%, dublu față de cel aferent creditelor în lei. Trei sferturi din stocul de credite neperformante este constituit de creditele în valută, cu o valoare de aproape șase miliarde de lei, se arată în ultimul raport privind stabilitatea financiară, publicat de BNR.
Asociația Română a Băncilor, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și reprezentanții clienților trebuie să vină cu propuneri și comentarii la amendamentele deputaților până săptămâna viitoare.
