O nouă inițiativă legislativă, menită, potrivit inițiatorilor, 22 parlamentari PSD și 2 UNPR, “să alinieze România legislației europene”, și care ar putea crea o gaură la buget de aproximativ 1 miliard de euro, este pe cale de a fi adoptată fără ca BNR și ceilalți “cruciați” ai responsabilității fiscal-bugetare să riposteze, cum au făcut în cazul scăderii TVA.
Este vorba de proiectul de lege pentru modificarea Legii 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care a trecut deja de Senat și care, printr-un amendament al Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, prevede “interzicerea completă a fumatului în toate spațiile publice închise”.
Intenția inițiatorilor este una cât se poate de nobilă, reducerea fumatului și, în special, a fumatului pasiv. Inițiatorii citează un studiu GATS (Global Adult Tobbaco Survey) care evidențiază că 25% dintre fumătorii pasivi sunt nefumători, “Ceea ce reprezintă - pe termen lung - o cheltuială suplimentară a sistemului de sănătate, pentru tratarea bolilor de plămâni cauzate acestora și, deci, o sarcina în plus pentru buget!”
Numai că din nota de fundamentare a propunerii inițiale, cât și din raportul Comisiei lipsește tocmai acest element extrem de important, impactul financiar asupra bugetului general consolidat pe termen scurt și pe termen mediu (5 ani).
În cazul “interzicerii complete a fumatului în toate spațiile publice închise”, impactul poate fi unul considerabil: de la reducerea clientelei barurilor și restaurantelor și implicit a consumului de alcool, răcoritoare, produse alimentare etc. Cum însă există senzația că o mare parte dintre restaurante și baruri sunt evazioniste, probabil că inițiatorii au considerat că pierderile de venituri la buget sunt insignifiante.
Impozitele plătite de industria tutunului - peste 50% din bugetul CNAS
Nu sunt insignifiante însă, cel puțin pentru bugetul României, veniturile aduse de industria tutunului. Anul trecut, industria tutunului a adus la bugetul României circa 2,7 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe și contribuții, aproximativ 1,78% din PIB (PIB-ul pe 2014 a fost de 674 miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanțelor) și 5,6% din veniturile totale ale statului (de 213 miliarde de lei miliarde lei, potrivit Ministerului Finanțelor).
Spre comparație, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din 2014 a fost de 22,9 miliarde de lei, aproximativ de doar două ori mai ridicat decât veniturile furnizate de industria tutunului.
Impactul bugetar al reducerii consumului de tutun cu 40% - echivalent cu 20% din bugetul CNAS
Să presupunem că proiectul va fi adoptat și că inițiatorii își vor îndeplini obiectivul, alinierea la UE, unde, potrivit notei de fundamentare, în urma adoptării legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice, s-a reușit “reducerea fumatului pasiv de la 46% la 28%!”. Ceea ce echivalează cu o reducere cu 40% a nivelului acestuia. O reducere cu 40% a fumatului pasiv antrenează foarte probabil o reducere cu cel puțin 40% a consumului de tutun, dat fiind că, potrivit inițiatorilor, “românii fumează cel mai mult în baruri și în cluburi (94,4%), dar și în restaurante (86,6%)”.
Dacă inițiatorii și-ar îndeplini obiectivul, de reducere cu 40% a fumatului pasiv și implicit cu 40% a consumului de țigări, putem presupune că industria tutunului și-ar restrânge proporțional activitatea, prin scăderea producției, închideri de capacități de producție, disponibilizări. Ceea ce va antrena scăderi de venituri din TVA, accize, impozit pe salarii, contribuții sociale în valoare de 4,8 miliarde de lei sau nu mai puțin de 20% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
5,7% din bugetul CNAS - cheltuieli totale atribuibile fumatului
Potrivit Studiului de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate din România, redactat de Fundația Medicală Pneuma, Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" și Rețeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului (ENSP), “în anul 2012, cheltuielile totale pentru sănătate au fost în valoare de 22.075.623.000 lei, din care suma cheltuită din cauza fumatului reprezintă 5,7%. Rezultatele arată că, la nivelul anului 2012, sistemul public de sănătate a plătit 1,2 miliarde lei drept cheltuieli totale atribuibile fumatului”.
Costul net al interzicerii fumatului: 1 miliard de euro
Cu alte cuvinte, “interzicerea completă a fumatului în toate spațiile publice închise” ar provoca o gaură la buget de 4,8 miliarde lei (fără a lua în calcul pierderile de venituri din reducerea vânzărilor din baruri și restaurante de alte produse în afara tutunului), și ar reduce cheltuielile bugetare cu maxim 480 milioane lei (40% din 1,2 miliarde de lei cheltuieli totale atribuibile fumatului). Net, bugetul de stat ar fi păgubit cu 4,3 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro). Miliard de euro care probabil va fi “compensat” prin alte majorări de taxe și impozite, plătite atât de fumători, cât și de nefumători.
