Primul val de spații comerciale închise în clădirile periculoase, din cauza noii legi în domeniu, va fi în Centrul Vechi al Capitalei, unde spațiul carosabil extrem de strâns împiedică o intervenție rapidă a echipajelor de salvare în caz de cutremur, iar pentru oamenii de afaceri care vor refuza evacuarea va fi emisă în instanță o ordonanță președințială, astfel încât spațiul să fie închis rapid, anticipează avocați contactați de Profit.ro, specializați inclusiv în dreptul imobiliar.
Legea care scoate magazinele, restaurantele și alte unități comerciale din spațiile în care lucrează, dacă acestea sunt la parterul clădirilor cu risc seismic, despre care Profit.ro a relatat, în premieră, încă din octombrie, insistând în repetate rânduri asupra importanței și impactului, a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial și va intra în vigoare începând cu săptămâna viitoare.
Legea interzice activitățile permanente și/sau temporare în spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință din imobilele cu risc seismic, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de consolidare a imobilelor. Argumentul invocat este "creșterea nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției în care se află acele spații".
Sancționarea cu amendă cuprinsă între 50.000 lei și 70.000 lei, dar împreună cu interzicerea autorizației de funcționare, este una dintre noutățile introduse de această lege, arată Manuela Iurașcu, partner la casa de avocatură Cosma&Associates.
"Ceea ce aduce nou modificarea foarte recentă a OG 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor este, printre altele, încadrarea ca situație de fapt care poate atrage răspunderea contravențională a organizării și desfășurării de activități permanente și/sau temporare în spațiile cu altă destinație decât cea de locuință, care implică aglomerări de persoane (săli de spectacole, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare, alimentație publică și prestări de servicii etc.) până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate pentru construcțiile încadrate în clasa I de risc seismic. Astfel, organele de control din cadrul autorității administrative locale pot aplică, în situația în care se desfășoară activități în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic fără ca lucrări de intervenție să se fi executat/finalizat, amenzi între 50.000 lei și 70.000 lei, împreună cu măsură interzicerii autorizațiilor de funcționare pentru spațiul în cauză", arată avocata.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fiscul, obligat să aducă dovezi când acuză firmele de fraudă. Prevederea încurcă planul de încasări Aceasta atenționează că amenda și interzicerea autorizației nu excud însă și sancțiunile complementare prevăzute de legea cadru din domeniul contravențional (OG 2/2001), precum închiderea unității sau suspendarea activității firmei.
În cazul în care proprietarul unui restaurant sau magazin nu va accepta benevol să închidă spațiul, atunci evacuarea va putea fi dispusă doar de către instanța de judecată, sesizată în acest sens, prin ordonanță președințială, mai precizează avocata.
Ordonanța președințială permite, în cazuri justificate, aplicarea unei măsuri într-un termen mult mai scurt decât durata unui proces normal.
"În ceea ce privește o eventuală procedură de evacuare a acestor spații, dacă, în urma notificării primite de către persoanele vizate cu solicitarea de părăsire a spațiilor în vederea executării lucrărilor de intervenție, acest lucru nu se realizează în mod benevol, măsură va putea fi dispusă doar de către instanța de judecată, sesizată în acest sens, pe calea unei ordonanțe președințiale. Instanța de judecată are facultatea de a dispune, pentru fiecare caz în parte, restrângerea folosinței în cadrul construcțiilor în cauză sau evacuarea, după cum se impune", spune Iurașcu.
Aplicarea legii este inevitabilă, arată avocatul Adrian Udrescu, managing partner la casa de avocatură Udrescu&Asociații, care afirmă că nici nu se pune problema ca legea să nu fie aplicată, dar atenționează că este nevoie ca normele de aplicare să definească foarte clar ce înseamnă "aglomerare de persoane", prin indicarea exactă a unui număr de persoane prezente în același moment în acel spațiu de la care să fie considerat că exisă o astfel de aglomerare. Mai exact, dacă această definiție va arăta că o aglomerare apare, de exemplu, de la 50 de persoane în sus prezente în același moment într-un spațiu, atunci magazinele și băncile de la parterul blocurilor ar putea scăpa de închidere, urmând însă să fie sistată activitatea în principal a restaurantelor, cluburilor, teatrelor, cinematografelor, până la momentul la care clădirea la parterul căreia funcționează va fi consolidată.
El anticipează că primul val de spații închise va fi în Centrul Vechi din București, unde spațiul carosabil extrem de strâns împiedică o intervenție rapidă a echipajelor de salvare în cazul unui cutremur. În aceste condiții, proprietarii restaurantelor și magazinelor din Centrul Vechi nu vor avea decât soluția unui parteneriat cu primăria pentru începerea lucrărilor de consolidare.
În același timp, avocatul nu-i creditează cu mari șanse de reușită pe acei oamenii de afaceri care s-ar gândi să dea în judecată primăria pentru că le închide afacerea, deoarece statul nu le ia bunul din proprietate, ci le impune anumite constrângeri pentru protecția unei majorități, și anume a locatarilor din blocuri periculoase, în pofida unui interes personal, de business. Practic, explică el plastic, "dacă ai un vapor și statul îți interzice să îl folosești pe drumul public, nu înseamnă că ți-a fost luat vaporul". Statul își protejează cetățenii fără să îl intereseze profitul unei firme, arată avocatul.
CITEȘTE ȘI Firme "zombie" în România: Peste 2.000 de societăți au fost închise la scurt timp după înființare Actul normativ nou interzice organizarea și desfășurarea de evenimente în spațiile publice vizate, fără să introducă vreo prevedere referitoare la evacuarea chiriașilor din aceste spații. Totuși, într-adevăr, efectul imediat al noii prevederi ar trebui să fie acela al părăsirii temporare a acestor spații de către posesorii/administratorii lor, dat fiind că noul act normativ/interdicția este de imediată aplicare, vizează toate imobilele pentru care nu au fost finalizate lucrările de intervenție în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, iar amenda pentru nerespectarea acestei interdicții este probabil prohibitivă pentru multe din persoanele ce intră sub incidența legii, precizează avocatul Mihai Marian, partner la casa de avocatură Costea, Marian și Asociații.
"În principiu, persoanele a căror întreprindere/afacere va fi afectată de această interdicție au deschisă calea unei acțiuni în justiție (cel mai probabil, cu scopul recuperării investiției), însă un asemenea demers are, dintr-o anumită perspectivă, un mare handicap (valabil doar pentru imobilele din București): în marea majoritate a cazurilor, aceste persoane cunoșteau sau ar fi trebuit să cunoască faptul că investiția se realiza într-un spațiu aflat pe lista imobilelor ce prezintă risc de prăbușire la seism și, de aceea, și-au asumat riscul să piardă această investiție. Asta pentru că, în București, autoritatea publică locală a făcut cunoscut, încă din anul 1994, lista imobilelor ce prezintă un asemenea risc, așa încât oricare din investitorii de care vorbim ar fi putut verifica dacă imobilul ce urmă să facă obiectul investiției prezintă sau nu risc de prăbușire la seism. Desigur că vor există și situații particulare în care șansa câștigării acestei acțiuni în justiție stă de partea investitorului, însă și în acest caz ar trebui să primeze interesul public: limitarea pierderii de vieți omenești în caz de dezastru", arată avocatul.
El formulează și o observație cu privire la modul în care legiuitorul și-a propus atingerea acestui deziderat: interzicem organizarea de evenimente, dar locuitorii apartamentelor situate în clădirile ce prezintă risc de prăbușire la seism pot continuă să exercite o posesie liniștită a acestor apartamente.
Profit.ro a prezentat, în luna octombrie, o listă a localurilor, băncilor și magazinelor care lucrează în spații din clădiri pericol public din centrul Bucureștiului și care riscă acum să fie închise, anunțând de atunci că Teatrul Nottara și mai multe cinematografe sunt vizate.
Astfel, conform listei, în imobilele din București cu cel mai ridicat risc de prăbușire la cutremur (gradul I), care prezintă pericol public, funcționează, în prezent, 54 de restaurante, baruri și cluburi, 4 teatre și cinematografe, 7 unități bancare, 5 farmacii, 63 magazine, 4 galerii de artă, 13 clinici medicale și saloane cosmetice, dar și alte instituții, inclusiv o universitate sau un centru de informare turistică.
La acel moment, președintele Iohannis a declarat că problema clădirilor din București cu risc seismic ridicat și a cluburilor care funcționează în astfel de imobile, prezentată de Profit.ro, este perfect adevărată, iar viitorul Guvern trebuie să ia în calcul această situație și să prezinte soluții.
Programul de guvernare prezentat în această săptămână de noul premier, Dacian Cioloș, a inclus ca prioritate adoptarea unui program național de consolidare a imobilelor cu risc seismic ridicat.
Managerul Teatrului Nottara, Marinela Țepuș, a declarat, joi seara, că spațiul în care funcționează acest teatru, două cinematografe și alte centre comerciale sau instituții din 11 clădiri de pe bulevardul Magheru din București riscă să își închidă porțile, suspendând activitatea, din cauza acestei noi legi, primăriei urmând să îi fie cerută o nouă expertiză tehnică. Pe bulevardul Magheru funcționează și cinematografele Scala și Patria.
Un cutremur puternic poate produce, în spațiile comerciale din centrul Capitalei, care implică aglomerări de persoane, tragedii cu mult mai multe victime decât cea din clubul Colectiv.
