Noua Lege a parteneriatului public-privat, blocată de 3 ani în Parlament,a primit pe finalul acestui an votul final, după ce, în timp, a fost avizată de Guvern, aprobată de Parlament, respinsă de președinte, contestată la Curtea Constituțională și reaprobată de senatori.
Proiectul, așteptat de comunitatea de business, a fost adoptat de Guvern în octombrie 2013 și a abrogat Legea similară, din 2010, una dintre cele mai importante prevederi introduse fiind aceea că Guvernul poate înlocui, din proprie inițiativă sau la cererea finanțatorilor, firma angajată într-un proiect de parteneriat public-privat care nu își respectă obligațiile contractuale sau față de finanțatori, fără însă să inițieze o nouă procedură de atribuire,cu licitație sau cerere de oferte. Era de asemenea stabilit ca statul să poată modifica sau denunța unilateral un contract dacă interesul național sau local impune o astfel de măsură.
În Parlament, dezbaterile au început ca din pușcă, astfel că documentul a fost avizat de Senat după doar o lună, în noiembrie 2013, părând că va intra repede în vigoare.
Nici deputații puterii nu au stat degeaba, ci, împinși de la spate de Guvern, au aprobat la rândul lor documentul în decembrie, actul fiind trimis președintelui spre promulgare.
CITEȘTE ȘI Firmele care încheie contracte cu școlile pentru învățământul profesional beneficiază de facilități fiscale - proiect Însă președintele de atunci, Traian Băsescu, a contestat exact acea prevedere privind denunțarea unilaterală a unui contract, arătând că România trebuie să aibă un cadru juridic predictibil.
Cu această atenționare, proiectul a revenit în dezbaterea Parlamentului și a fost adoptat de ambele camere în primul semestru al anului 2014, fără însă să se țină cont de observațiile președintelui. Practic, parlamentarii puterii au menținut proiectul în forma propusă de Guvernul Ponta. Din acest motiv, parlamentarii PDL, susținători ai președintelui, dar și cei ai PNL au contestat proiectul la Curtea Constituțională, în iunie 2014, cerând o decizie a judecătorilor pentru modul de revocare a contractelor.
Decizia a venit repede, după o lună: președintele are dreptate, deoarece modificarea și rezilierea unilaterală a unui contract și înlocuirea unei firme fără o nouă licitație, chiar dacă sunt justificate în anumite situații, încalcă principiul egalității de tratament și al transparenței decizionale. Astfel, proiectul a fost întors în Parlament, unde, supărați, parlamentarii nu i-au mai acordat nicio atenție, preferând să se concentreze pe lucruri considerate de ei mai importante decât o lege așteptată de mediul de afaceri, și anume alegerile prezidențiale de la finalul anului 2014.
Abia în iunie 2015, după ce entuziasmul unora și supărarea altora în urma alegerilor s-au mai potolit, Senatul a avizat proiectul. Cum? Cu păstrarea opțiunii statului de a modifica sau denunța unilateral un contract, dar în anumite condiții, și anume ca această posibilitate să fie anunțată în prealabil în documentația de atribuire și în contract, să nu altereze natura contractului inițial, iar firma să fie notificată în prealabil.
CITEȘTE ȘI Facilitățile tăiate de Guvern pentru IMM la licitațiile publice au fost reintroduse de senatori Sunt indicate și situațiile limitate în care poate fi exercitat acest drept al statului, precum cele legate de sănătatea publică și protecția mediului, și cu dreptul firmei de a fi despăgubită dacă suferă astfel un prejudiciu.
Pentru a trece de Parlament în forma modificată, este necesar și votul deputaților. Iar aceștia au primit atunci, în iunie 2015, proiectul spre dezbatere. Și au stat fără reacție un an, fără a-i acorda nicio atenție.
Abia acum, în octombrie 2016, deputații din comisia pentru industrie și servicii au avizat proiectul, astfel încât acesta să poată ajunge la votul final al plenului Camerei Deputaților, care, în final, a acordat votul.
Prin aviz, au fost păstrate condițiile în care un contract poate fi modificat sau denunțat unilateral de stat și a fost eliminată ideea că, în cazul înlocuirii unei firme, nu ar fi nevoie de o nouă licitație.
Acum, noua Lege a parteneriatului public-privat va fi trimisă spre promulgare președintelui pentru a fi, în sfârșit, aplicată.
