Un subofițer de Jandarmerie condamnat anul trecut în primă instanță la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru că ar fi luat mită sub formă de "taxă de protecție" de la traficanții de țigări de contrabandă din Bihor a fost achitat în iulie 2018 de către Curtea Militară de Apel București, după ce instanța a decis să anuleze probele obținute de procurori prin interceptări de convorbiri telefonice, cu motivarea că acestea au fost culese ilegal, în baza protocolului secret de cooperare încheiat în 2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și SRI, în vigoare la data faptelor. Motivarea integrală a sentinței instanței poate fi citită aici.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Din documentarea Profit.ro rezultă că este vorba despre primul și deocamdată singurul caz de achitare obținută în instanță prin contestarea interceptărilor telefonice efectuate în perioada de valabilitate a respectivului protocol, cu argumentul ilegalității acestuia. Și alte persoane judecate sau deja condamnate penal în alte cauze au încercat să se folosească de acest argument, însă fără succes în instanțe. Mai mult, a existat și un caz în care s-a cerut sesizarea Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate a protocolului, solicitare respinsă de judecători cu motivarea că protocolul nu este nici lege și nici ordonanță de Guvern pentru a putea fi atacat la CCR.
Potrivit documentelor Curții Militare de Apel București, consultate de Profit.ro, probele care au dus la condamnarea în primă instanță a plutonierului major de Jandarmerie Cantemir Groza au fost denunțurile a trei persoane care vindeau țigări din import fără timbru în piața Cetate din Oradea, denunțuri conform cărora inculpatul a primit în repetate rânduri de la acestea mită sub formă de numerar și cartușe de țigări în perioada 2014-2015, țigările descoperite la inculpat în urma unei percheziții, precum și convorbirile telefonice interceptate ale acestuia cu martorii denunțători, prin care jandarmul le anunța controalele în piață ale autorităților și stabilea întâlniri pentru a primi "taxa de protecție".
Sursa citată relevă că principalul motiv de achitare a inculpatului a fost că, în urma anulării probelor obținute prin interceptări telefonice, din cauza presupusei ilegalități a protocolului de cooperare PÎCCJ-SRI, a dispărut legătura de cauzalitate între afirmațiile denunțătorilor, cum că i-ar fi dat dat mită inculpatului, și pachetele de țigări netimbrate descoperite la acesta în urma percheziției. În ceea ce îi privește pe martorii denunțători, în cazul a doi dintre ei procurorii au hotărât clasarea cauzei, iar în privința celui de-al treilea s-a dispus renunțarea la urmărirea penală.
Un alt motiv de achitare a jandarmului, susținut de avocat și acceptat de instanță, relevă o situație de-a dreptul absurdă. Inculpatul a fost acuzat că, luând mită și furnizând denunțătorilor informații nepublice, respectiv programul controalelor Poliției în piață, pentru a-i sprijini în activitățile lor ilegale, și-a încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului. Numai că fișa postului de jandarm constituie document secret. Avocatul inculpatului a cerut Inspectoratului Județean de Jandarmi Oradea desecretizarea fișei, pentru a pregăti apărarea, însă instituția a refuzat, pe motiv că acest lucru ar "prejudicia grav ordinea publică, siguranța națională și apărarea țării".
Concluzia instanței de apel a fost că, în acest fel, inculpatului i s-a îngrădit accesul la probe, drept procesual fundamental. Mai mult, Codul de procedură penală prevede că "Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informațiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare (...)". Prevederea a fost declarată neconstituțională de către CCR în ianuarie anul acesta, care în plus a statuat că decizia de acces la informații clasificate trebuie să aparțină judecătorilor, însă textul de lege criticat din Codul de procedură penală nu a fost încă pus în acord cu decizia CCR de către Parlament.
Sentința inițială din 2017 de condamnare la 3 ani de închisoare cu suspendare, dictată de Tribunalul Militar Cluj Napoca, a fost atacată cu apel atât de către inculpat, cât și de procurorii militari, aceștia din urmă cerând o pedeapsă mai grea, inclusiv cu argumentul atitudinii nesincere a subofițerului de Jandarmerie. Acesta le-a declarat inițial procurorilor că recunoaște și regretă fapta, după care și-a schimbat declarația și a susținut că sumele de bani primite reprezentau împrumuturi. În instanță, inculpatul a uzat de dreptul său de a nu face nici o declarație.
"Potrivit motivelor de apel ale inculpatului expuse pe larg și în partea introductivă, hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut în art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin încălcarea principiului nemijlocirii, a dispozițiilor legale privind audierea inculpatului și îngrădirea accesului la probele administrate în vederea pregătirii apărării. În fața instanței de control judiciar, apărătorul inculpatului a arătat că este în imposibilitatea de a formula apărările adecvate prin interzicerea accesului la fișa postului inculpatului (secretă), contrar jurisprudenței CEDO; a arătat, de asemenea, că probele obținute prin mijloace tehnice speciale sunt afectate de protocolul strict secret dintre Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vigoare și aplicabil la data faptelor, solicitând înlăturarea acestor probe ca fiind obținute în afara cadrului procesual penal, conform art.102 C.pr.pen. Analizând cauza pe baza întregului material probator, prin raportare la criticile formulate de procuror și de inculpat, Curtea constată că numai apelul inculpatului este întemeiat", se arată în motivarea sentinței de achitare dictată de Curtea Militară de Apel București.
În document, instanța citează din protocolul PÎCCJ-SRI din 2009, care dispune, printre altele, că "Părțile cooperează, potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii".
"Sintagma „alte infracțiuni grave” din conținutul textului citat lasă loc la interpretări multiple, creând confuzie cu privire la domeniul de aplicare, încât lipsește textul de previzibilitate, predictibilitate și rigoare, de natură a elimina abaterile de la normele legale invocate în preambulul protocolului; în această modalitate, protocolul adaugă la lege (C.pr.pen., C.pen.), câtă vreme acea sintagmă nu a primit o definiție legală în domeniul de referință și lasă loc arbitrariului. Pe de altă parte, orice normă juridică trebuie să fie edictată în acord cu principiile constituționale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET să fie încorporat într-un mod obscur în procedura penală ( Procedura penală este adoptată de Parlament ca lege organică, fiind publicată în Monitorul Oficial)", a considerat Curtea Militară de Apel București.
Potrivit acesteia, edificatoare este, sub aspectul care interesează cauza, dispoziția menționată la art. 3 (Obiectivele cooperării) lit.g) din Protocol, care prevede „constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părților, în vederea documentării faptelor prevăzute la art.2”.
"Or, aceste dispoziții sunt vădit contrare Constituției și normelor de procedură penală atunci când obligă la constituirea de echipe operative comune (procurori și lucrători SRI – cadre militare), care să acționeze pe baza planurilor comune, potrivit competențelor specifice, în vederea documentării faptelor prev. la art. 2 (precitat). Din multitudinea de efecte (nocive, contrare principiilor constituționale, ceea ce a impus secretizarea lor), unul are o rezonanță aparte, respectiv lucrul în echipe mixte, pentru documentarea faptelor prevăzute în art. 2 (cele privind securitatea națională, actelor de terorism, infracțiuni ce au corespondent la adresa securității naționale (!) și a altor infracțiuni grave). Reglementarea competențelor organelor judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității, principiu ce se constituie într-o componentă a statului de drept. O regulă esențială a statului de drept este aceea că atribuțiile/competențele autorităților sunt definite prin lege. Principiul legalității presupune, în principal, că organele judiciare acționează în baza competenței pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar subsecvent, acestea trebuie să respecte atât dispozițiile de drept substanțial, cât și pe cele de drept procedural incidente, inclusiv normele de competență (art. 58 C.pr.pen. ). Pentru buna desfășurare a activității organelor judiciare se impune respectarea fermă a competenței lor; nerespectarea normelor legale privind competența după materie și calitatea persoanei produce o vătămare care constă în dereglarea mecanismului prin care este administrată justiția", se arată în motivarea achitării jandarmului.
Instanța a prezumat că și infracțiunea imputată subofițerului de Jandarmerie a fost inclusă în sintagma „ alte infracțiuni grave ”, din moment ce, potrivit referatului Parchetului care a instrumentat cauza, s-a dispus că „Interceptările și înregistrările pe bandă magnetică sau orice alt suport a convorbirilor telefonice și a înregistrărilor video sau audio, precum și redarea acestora, vor fi efectuate de către Serviciul Român de Informații – Direcția județeană Bihor și Serviciul de Operațiuni Speciale Oradea”.
"Astfel, în activitatea de urmărire penală s-au interferat și lucrători ai Serviciului Român de Informații. Precizarea ulterioară a procurorului militar, conform căreia n-au fost implicați lucrători ai Serviciului Român de Informații, nu poate fi primită, fiind inexactă", mai afirmă instanța.
Potrivit Curții Militare de Apel București, atributul conferit lucrătorilor Serviciului Român de Informații, constituiți în echipe mixte cu procurorii prin art. 3 lit. g) din Protocol, este atașat celui al procurorului, aspect care conferă acestora calitatea de subiecți procesuali oficiali (organe judiciare), în sensul definit de art. 130 C.pr.pen, iar reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege.
"Consecința firească dedusă din competențele conferite lucrătorilor Serviciului Român de Informații prin art. 3 lit. g) din Protocol este aceea a nulității absolute a probelor obținute (informațiile rezultate din exploatarea mijloacelor speciale de supraveghere și cercetare); aceste probe au fost furnizate de un organ fără atribuții judiciare, cu identitatea secretă (legea specială protejează identitatea cadrelor Serviciului Român de Informații). Prin urmare, nu numai că a fost nesocotit principiul loialității probelor, prin activitatea comună a echipelor mixte (procurori și lucrători ai Serviciului Român de Informații), urmând o procedură secretă, ci se constată că sunt incidente dispozițiile art. 281 alin. 1 lit. a) C.pr.pen., în înțelesul statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 04.05.2017 (Monitorul Oficial nr. 566 din 17.07.2017), potrivit cărora determină întotdeauna nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind competența după materie și calitatea persoanei a organului de urmărire penală. O probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijloacele de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută sunt/este nelegale/nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii autorizării sau administrării probei. Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt lovite de nulitate atunci când există o legătură directă între acestea și actul declarat nul (art.280 alin.2 C.pr.pen.). Constatarea nulității, indiferent dacă aceasta este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat din momentul efectuării acestuia, iar nu din momentul constatării nulității", se mai afirmă în document.
"În consecință, sunt nule absolut probele obținute de echipele mixte organizate conf. art.3 lit.g) din Protocol, după distincțiile arătate în art. 102 alin.3 C.pr.pen. “Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei ”. Totodată, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 22/18.01.2018 ( Monitorul Oficial nr. 188 din 26.02 .2018), vor fi eliminate fizic din conținutul dosarului probele astfel obținute, pentru garantarea efectivă a prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului la un proces echitabil al acestuia", conchide Curtea Militară de Apel București, în motivarea sentinței sale de achitare.
În motivare se mai menționează că "Celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor și procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, inclusiv declarația inculpatului dată în fața instanței de control judiciar, dovedesc, dincolo de orice îndoială, că inculpatul nu a respectat întocmai regulile referitoare la conduita în afara unității militare, respectiv: neîndeplinirea misiunilor în condițiile ordonate, lipsa de sinceritate sau a curajului răspunderii pentru faptele comise, superficialitatea în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, fapte circumscrise abaterilor disciplinare prev. de art.47 alin.1 lit.d), art.48 lit.b) teza a II-a și art.49 lit.g) din Regulamentul disciplinei militare publicat în Monitorul Oficial nr.399 din 03.07.2013".
Sentința de achitare a inculpatului pentru infracțiunea de luare de mită a fost definitivă, însă procurorii militari au atacat-o cu contestație în anulare la aceeași instanță, primul termen în acest proces fiind programat luna aceasta.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat, sâmbătă seară, după ședința Comitetului Executiv al partidului, că premierului Viorica Dăncilă i s-a solicitat ca Guvernul să adopte o Ordonanță de Urgență prin care să fie anulate protocoalele între SRI și instituțiile din justiție și efectele acestora.
El a mai declarat, întrebat despre o posibilă Ordonanță privind aministia, că i-a cerut premierului Viorica Dăncilă să analizeze în Guvern ce acte normative trebuie adoptate astfel încât "zecile, sutele, miile de oameni care ori au fost condamnați pe nedrept, ori au fost condamnați pe baza unor probe și instrumentării unor dosare folosind niște proceduri ilegale, să poată să aibă șansa să nu ispășească o pedeapsă sau să nu fie condamnați în continuare nevinovați". El a susținut că "această problemă nu va putea fi ascunsă", iar Guvernul "trebuie să își asume ceva, să vină cu o propunere sau să propună Parlamentului" o variantă.
Pe 1 august, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că va propune premierului adoptarea unei Ordonanțe de Urgență prin care persoanele care cred ca au fost condamnate în baza interceptărilor ilegale sau a protocoalelor cu SRI ale Parchetului să poată cere revizuirea sentinței. El a spus că o astfel de ordonanță va fi dată "într-un timp scurt, imediat ce se termină concediile", iar prin aceasta îi va fi dată încredere românului că "justiția se înfăptuiește așa cum cere Constituția".
"Toți infractorii au sentimentul că sunt condamnați pe nedrept. Nedreptate: stai acolo condamnat, chiar dacă interceptarea nu e legală, dacă-i protocol. Cu privire la interpretarea modificărilor aduse în legătură cu revizuirea unei hotărâri, eu voi propune premierului și Guvernului adoptarea unei Ordonanțe de Urgență. O Ordonanță de Urgență a Guvernului care să modifice revizuirea ca metodă de reformare a unei hotărâri definitive. Să-i dăm celui care are sentimentul că este condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă", a declarat Tudorel Toader. El a susținut că, printr-un astfel de act normativ, îi va fi dată încredere românului că "justiția se înfăptuiește așa cum cere Constituția", iar cine este vinovat să plătească, dar cine nu este vinovat să nu riște vreo condamnare pe nedrept.
Ulterior, pe 7 august, Tudorel Toader și-a nuanțat declarația inițială și a afirmat că, în contextul în care există o decizie a Curții Constituționale a României ce prevede că nu se poate înființa o nouă cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești rămasă deja definitivă, discuțiile privind elaborarea unui act normativ care să prevadă revizuirea unor sentințe date în dosare în care au fost folosite probe strânse în baza unor protocoale precum cele între Parchet și SRI „vor continua”, însă fără a intra în conflict cu această decizie.
"Ministrul Justiției, ca orice român de altfel, este obligat să respecte un principiu numit stabilitatea raporturilor juridice, dar cine cunoaște amănuntul normelor constituționale face, sau ar trebui să facă, disctincția între ceea ce Curtea Constituțională spunea, eram și eu acolo la momentul respectiv, că nu poți să înființezi o nouă cale de atac, de reformare împotriva unei hotărâri judecătorești care deja a rămas definitivă. Noi trebuie să vedem dacă suntem în această ipoteză, dacă înființăm ceva nou sau facem să funcționeze ceea ce există deja. Ce pot să vă spun e următorul lucru: discuția va continua, vor fi clarificările necesare juridice, constituționale, vom vedea să nu intrăm în coliziune cu decizia Curții Constituționale, să nu intrăm în coliziune cu o decizie pronunțată de CEDO într-o problemă similară chiar împotriva României, dar dacă găsim, identificăm ceva, o nouă dimensiune, repet, fără a intra în coliziune cu cele precedente, da, putem continua”, a spus Tudorel Toader.
