Guvernul a propus sindicatelor o formulă de majorare a salariilor bugetarilor în medie cu 19%, dar cu o condiție dură, și anume limitarea drastică a ritmului de creștere a salariului minim brut, cu tranșe anuale de câte 25 de lei, astfel încât acesta să ajungă la 1.350 lei doar în 2020, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale.
Diferențiată pe sectoare de activitate, creșterea salarială este cuprinsă între 1% și 42%. Majorarea va fi aplicată într-un interval de 4 ani, până în 2020 inclusiv.
Începând cu 1 mai anul acesta, salariul minim va urca la 1.250 de lei, în baza unei hotărâri deja aprobate de Guvern.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Bugetarii vor fi promovați și premiați în funcție de cât de amabili și loiali sunt la muncă În negocieri s-a mers pe ideea ca salariul minim să urce la 1.350 de lei la finele acestui an, iar până în 2020 inclusiv să crească cu încă 400 de lei, dar, acum, condiția Guvernului pentru majorarea salariilor bugetarilor a fost clară: salariul minim va ajunge doar în 2020 la 1.350 de lei, cu creșteri anuale de câte 25 de lei.
O astfel de măsură ar proteja mediul de afaceri de efectele creșterii salariului minim și îi pune pe liderii sindicali într-o poziție inconfortabilă, de a accepta limitarea salariului minim sau a refuza un proiect care majorează salarii pentru bugetari.
Aceasta în condițiile în care creșterile salariale în medie de 19% vizează 1,2 milioane de bugetari, iar majorarea salariului minim are efect asupra a 5 milioane de angajați din economie.
CITEȘTE ȘI CNPR cere modificarea legii pentru ca angajatorii să concedieze ușor angajații neperformanți Impactul bugetar al majorării salariilor bugetarilor a fost calculat la 10,2 miliarde de lei pentru un interval de 4 ani, mult sub costurile impuse de celelalte trei variante avansate anterior.
Profit.ro a anunțat, în urmă cu o lună, că premierul Dacian Cioloș a respins, după analizarea datelor, toate cele trei variante de lucru pentru finalizarea proiectului noii legi a salarizării unitare în sistemul bugetar, argumentul fiind că niciuna dintre acestea nu ține cont de datele macro-economice indicate de Ministerul Finanțelor. Prin aplicarea acestor variante, costurile cu salariile angajaților ar fi crescut cu 20,4-36,6 miliarde de lei comparativ cu nivelul actualelor cheltuieli.
CITEȘTE ȘI Plan: Guvernul desființează funcția de inspector guvernamental și schimbă statutul prefecților Cele trei variante analizate la nivelul Guvernului au fost aplicarea Legii 284/2010, aprobată de Guvernul Boc, dar neaplicată niciodată în lipsa banilor, aplicarea proiectului elaborat în septembrie anul trecut de Guvernul Ponta și prezentat atunci în exclusivitate de Profit.ro în mai multe articole, printre care cel de aici, de aici și de aici, și, respectiv, aplicarea unui alt proiect pentru redactarea căruia Guvernul Cioloș a dispus formarea unui grup de lucru.
Din cauza costurilor bugetare ridicate pe care le presupune fiecare dintre aceste variante, toate propunerile au fost însă respinse de către premierul Cioloș.
CITEȘTE ȘI Autoritățile atacă saloanele de bronzare: de la jumătatea lunii mai vor fi introduse interdicții și restricții Sistemul bugetar are în prezent circa 1,2 milioane de angajați, reprezentând aproximativ un sfert din numărul total de salariați din economie.
Salarizarea în acest domeniu a fost reglementat încă din 2010 printr-o lege care nu a fost însă niciodată aplicată, fiind amânată de la un an la altul pe motiv că nu sunt suficienți bani la buget pentru majorările salariale prevăzute în document.
CITEȘTE ȘI Băncile angajează foști ofițeri de informații pentru a-și spiona angajații Și fostul Guvern Ponta a elaborat un proiect al legii salarizării cu intenția de a-l aplica în trepte, începând cu acest an, dar demisia premierului și schimbarea Cabinetului au blocat acest proiect.
Ultimele decizii certe pentru bugetari au fost majorarea cu 10% a salariilor, la finele anului trecut, și acordul pentru ridicarea salariului minim brut la 1.250 lei din luna mai.
