Regia Patrimoniului și Protocolului de Stat (RA-APPS) a vândut în acest an din portofoliul pe care îl administrează imobile în sumă totală de circa 13,5 milioane euro, înregistrând astfel cel mai slab an la încasări atrase din această sursă, după introducerea, în 2013, a noului sistem de vânzare a imobilelor.
Profit.ro a anticipat încă din luna septembrie că RA-APPS are un an foarte prost în ce privește vânzările, ținând cont că în primele opt luni ale acestui an nu a reușit să strângă decât puțin peste 11 milioane de euro din vânzări.
Prin comparație, în 2013, suma totală din imobilele vândute a fost de circa 20 milioane de euro, iar în 2014 s-au strâns peste 31 milioane de euro.
Cele mai scumpe imobile: o vilă din timpul comunismului la Snagov și un imobil vechi în centru
Conform OUG 15/ 2013, RA-APPS poate organiza o serie de trei licitații publice cu strigare pentru un imobil, dar, în cazul în care nimeni nu oferă prețul de pornire, legea permite ca prețul să fie micșorat cu câte 10% la fiecare dintre licitațiile următoare. Astfel, dacă la niciuna dintre cele trei nu se prezintă cumpărători, Regia poate accepta oferte directe de cumpărare la un preț redus cu 30% față de prețul anunțat la prima licitație.
Regula că RA-APPS reușește să vândă abia după ce prețul scade cu circa 30% s-a confirmat și în acest an, cele mai scumpe imobile vândute în acest an găsindu-și cumpărători abia după reducerea prețului inițial.
Vila nr. 11 din Snagov, una din casele de protocol ale fostei protipendade comuniste, îi fusese oferită de Guvernul Ponta președintelui Băsescu ca reședință la terminarea mandatului, dar în cele din urmă a fost vândută pentru 2,6 milioane de euro, deși fusese scoasă la licitație cu 3,7 milioane euro.
Un alt imobil, de această dată din centrul Capitalei, din str. Grigore Alexandrescu nr. 86, sector 1, sediu al unei importante agenții de publicitate, a fost vândut pentru 2,1 milioane de euro, de asemenea, la un preț cu 30% mai mic decât cel inițial.
Cele două imobile sunt însă departe de cele mai bune prețuri obținute de RA-APPS la astfel de licitații. Recordurile sunt deținute de o vilă din Kiseleff vândută, în 2012, omului de afaceri Gheorghe Stelian pentru 5 milioane de euro, incluzând TVA, și de un teren, pe care se aflau sere cu flori, dar care era situat practic în curtea fostului sediu central al PDL (actual PNL) din Aleea Modrogan, vândut pentru aproximativ 5,5 milioane euro.
În acest an, cele mai de succes imobile vândute de regie s-au dovedit a fi apartamentele cu suprafețe mari, de lux, în zone rezidențiale sau ultracentrale. În noiembrie, două apartamente, cu suprafețe utile de 204 metri pătrați și 254 metri pătrați, din zona Kiseleff au fost vândute pentru 650.000 euro, respectiv 750.000 euro.
De asemenea, prin negociere directă, deci la aproape o treime din prețul de pornire a primei licitații, RA-APPS a vândut, în ultima parte a anului, șapte apartamente cu prețuri cuprinse între 150.000-200.000 euro, în zona Mihai Eminescu.
În aceste condiții, vila cu o suprafață utilă de 550 metri pătrați, pe care cu greu Mircea Geoană a eliberat-o, din strada Cucu Starostescu, aflată chiar în spatele Muzeului Zambaccian, a fost vândută pentru 906.600 euro, un preț foarte bun pentru cumpărători, o firmă de investitiții imobiliare.
Hotelul Triumf, marele eșec al RA-APPS
În curând, RA-APPS ar putea marca un deceniu de când încearcă să vândă Hotelul Triumf din Capitală, unul dintre cele mai valoroase active din portofoliul propriu.
Regia a inițiat primele tentative în 2007, când, la o primă licitație, hotelul a fost scos la vânzare pentru preț de pornire de 32,5 milioane euro plus TVA. Licitația a fost contestată atunci în instanță de firma Athenee Phenix Group, controlată de compania Ana Hotels a omului de afaceri George Copos și deținătoare hotelul Athenee Palace Hilton. Athenee Phenix Group a fost descalificată, iar licitația a fost anulată deoarece era nevoie să existe cel puțin trei oferte valabile.
În toamna anului trecut, RA-APPS a reluat licitațiile pentru Triumf, pornind de la un preț de 19,6 milioane euro plus TVA, dar acestea au fost derulate fără succes pe parcursul unui an, fără vreun cumpărător interesat. Prin urmare, în prezent, hotelul ar putea fi vândut oricui oferă 14,1 milioane euro plus TVA, mai puțin de jumătate din prețul din 2007.
De la lipsă de transparență la acuze de corupție
RA-APPS este cunoscută printre ziariști ca una dintre cele mai netransparente instituții publice, care refuză cu obstinație să răspundă la cele mai multe dintre solicitările de informații publice, în ciuda faptului că la fiecare schimbare de Guvern, în subordinea căruia se află Regia, noii locatari ai Palatului Victoria promit să transparentizeze activitatea instituției.
Un răspuns la întrebarea de ce niciun guvern nu reușește să facă lumină în activitatea RA-APPS poate consta în faptul că membrii tuturor partidelor au beneficiat, mai mult sau mai puțin îndreptățiți, de locuințe sau spații comerciale din partea Regiei. Dacă în trecut presa a pus problema sutelor de foști demnitari sau chiar rude ale acestora care au ocupat zeci de ani fără drept spații ultracentrale cu chirii derizorii, în prezent este discutabilă maniera în care RA-APPS vinde imobilele din administrare.
La adăpostul unei legi elaborate astfel încât publicul să nu poată afla cui sunt vândute activele din administrarea RA-APPS, care constituie în cele din urmă proprietatea contribuabililor, Regia refuză întotdeauna să spună cine sunt cumpărătorii imobilelor. Presa ajunge să afle, în urma unor anchete proprii, că, de fapt, mulți dintre cumpărători sunt actuali chiriași, din lumea politică, ai acestor locuințe sau cunoscuți oameni de afaceri.
Profit.ro a relatat recent că un câștigător la o licitație organizată de RA-APPS pentru spațiul comercial de la parterul unei clădiri de pe strada Ion Câmpineanu din București a dat în judecată Regia și Secretariatul General al Guvernului pentru că nu i-a fost aprobată plata în rate, deși a fost prevăzută ca un drept în documentația de vânzare.
RA-APPS beneficiază de una dintre cele mai longevive conduceri ale unei instituții publice, având în vedere că directorul Georgian Surdu a fost numit în funcție în aprilie 2007 și, după guvernarea Tăriceanu, a supraviețuit multor altor cabinete guvernamentale, de diverse coloraturi politice. Surdu este însă suspendat din funcție, fiind cercetat sub control judiciar pentru că, în 2013, i-ar fi cerut președintelui Consiliului Județean Buzău, Cristinel Bîgiu, să-i faciliteze obținerea unor contracte de lucrări în județul Buzău pentru o firmă proprie, condusă prin intermediar.
Numele RA-APPS a fost implicat și într-un caz foarte recent, când un colonel STS detașat la Secretariatul General al Guvernului a fost arestat pentru trafic de influență, fiind prins în flagrant la primirea a 30.000 euro pentru a interveni pe lângă directorul RA-APPS și a obține, astfel, prin licitație, un imobil din București la un preț mult subevaluat.
