Darea în plată (“datio in solutum”), care permite închiderea un credit ipotecar prin predarea imobilului ipotecat către creditor, este o măsură recomandată de Parlamentul European pentru toate statele membre, iar directiva Uniunii Europene privind creditele ipotecare permite instituirea unei asemenea proceduri, a precizat, la solicitarea Profit.ro, Ministerul Afacerilor Externe.
Parlamentul României a adoptat săptămâna trecută un proiect de lege privind darea în plată, România devenind al doilea stat din Uniunea Europeană, după Spania, în care ar putea fi aplicat, la nivel de lege, principiul “datio in solutum”, dacă președintele Iohannis va promulga legea.
Bancherii au declarat că vor cere președintelui să nu promulge legea deoarece ei consideră că este neconstituțională și au subliniat că Directiva 2014/17/UE privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale urma să fie implementată în ianuarie, iar legea adoptată de Parlament ar veni în contradicție cu prevederile directivei.
Dispoziții precum darea în plată sunt permise de Bruxelles
MAE arată, în punctul de vedere transmis Profit.ro, că Directiva 2014/17/UE privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale, publicată în februarie 2014, stabilește obligația armonizării maximale a legislației statelor membre doar în două privințe.
Astfel, ținând cont de diferențele de pe piețele statelor membre la contractele de credit ipotecar, directiva prevede o armonizare maximală privind fișa europeană de informații standardizate (FEIS) și calculul dobânzii anuale efective (DAE).
MAE subliniază însă că, și în această situație, prevederi precum cea adoptată de Parlamentul României, care permite stingerea datoriei unui debitor către bancă prin predarea imobilului ipotecat, sunt permise de directiva europeană.
“Directiva permite statelor membre să mențină sau să introducă dispoziții mai stricte decât cele prevăzute în acele domenii despre care nu se precizează clar că fac obiectul unei armonizări maximale”, a precizat pentru Profit.ro Ministerul Afacerilor Externe.
MAE arată totodată că, la articolul 28, alineatul (4), privind arieratele și executarea silită, directiva UE interzice în mod explicit statelor membre să se opună înțelegerilor de tipul dării în plată dintre client și bancă.
“Statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanției sau al veniturilor obținute din vânzarea garanției este suficient pentru a rambursa creditul”, stabilește directiva.
Același articol, la alineatul (5), arată că statele membre trebuie să instituie proceduri pentru a se permite depunerea tuturor eforturilor în vederea obținerii celui mai bun preț pentru bunul imobil care face obiectul executării silite, dar în cazul unei sume restante rezultate în urma executării, consumatorul trebuie protejat.
"În cazul în care rămâne datorie de rambursat în urma procedurii de executare silită, statele membre asigură instituirea de măsuri în vederea facilitării rambursării, cu scopul de a proteja consumatorii", prevede textul directivei.
Practic, statele membre sunt obligate să instituie proceduri de protejare a consumatorului atunci când imobilul executat nu stinge creditul ipotecar, dar lasă libertatea fiecărui stat să aleagă procedurile pe care le consideră potrivite.
Prevederile Directivei 2014/17/UE devin obligatorii pentru toate statele membre începând cu 21 martie 2016, iar MAE arată că la nivelul instituțiilor de linie în domeniu, și anume Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, “au fost deja inițiate demersurile de transpunere a acesteia”.
MAE amintește totodată că Rezoluția Parlamentului European din 08 octombrie 2015 cu privire la creditele ipotecare și la instrumentele financiare riscante în Spania invită Comisia Europeană să disemineze cele mai bune practici în ceea ce privește aplicarea dării în plată ("datio in solutum") de către anumite state membre și să evalueze impactul acestei măsuri asupra consumatorilor și întreprinderilor.
Parlamentul European cere introducerea dării în plată în toate statele membre
Situația catastrofală a pieței imobiliare din Spania a determinat Parlamentul European să adopte o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să prevadă explicit, nu doar să permită, posibilitatea introducerii pincipiului dării în plată în toate statele membre.
“Parlamentul European invită invită Comisia să inițieze un proces de elaborare a unor acte legislative pentru armonizarea condițiilor contractelor de credit ipotecar și a procedurilor de achitare a datoriilor, cu scopul de a asigura un nivel mai ridicat de protecție a consumatorilor în UE, și să prevadă posibilitatea introducerii principiului ”datio in solutum” în toate statele membre”, arată textul Rezoluției Parlamentului European din 08 octombrie 2015 cu privire la creditele ipotecare și la instrumentele financiare riscante în Spania.
În rezoluție, Parlamentul European arată că sunt necesare astfel de prevederi deoarece guvernul spaniol a făcut posibilă, printr-o lege adoptată în 2012, recurgerea la principiul “datio in solutum” doar ca măsură excepțională, iar în al doilea trimestru din 2014 darea în plată nu a fost aprobată decât în 1.467 de cazuri din 11.407 de cereri, ceea ce reprezintă un procentaj de 12,86%.
Forul de la Strasbourg amintește și că Parlamentul Spaniei a adoptat un “Cod de bune practici pentru o restructurare viabilă a datoriilor aferente ipotecilor constituite asupra locuințelor principale”, dar acesta a fost ignorat în cea mai mare parte de instituțiile financiare din cauza caracterului voluntar al punerii sale în aplicare. Prin urmare, Codul nu a dat decât rezultate foarte limitate în ceea ce privește evitarea evacuărilor sau recurgerea la principiul “datio in solutum”, deoarece peste 80 % din persoanele afectate nu îndeplinesc cerințele de eligibilitate.
Parlamentarii europeni subliniază că, începând cu 2008, în Spania aproximativ 400.000 de imobile au fost evacuate de către creditori, 100.000 de familii și-au pierdut definitiv casele, iar 95 de familii își pierd locuința zilnic, în condițiile în care tribunalele naționale și europene au constatat o serie de clauze și practici abuzive în contractele de credit ipotecar din această țară.
Potrivit datelor Parlamentului European, se estimează că aproximativ 700 000 de cetățeni spanioli au fost victime ale unor fraude financiare, deoarece băncile le-au vândut în mod înșelător instrumente financiare riscante fără a-i informa în mod corespunzător cu privire la amploarea riscurilor și implicațiile reale ale imposibilității de a avea acces la economiile lor.
Prin urmare, Parlamentul European solicită în rezoluție instituțiilor financiare din întreaga Uniune să pună capăt practicilor abuzive la adresa clienților în ceea ce privește ipotecile, produsele financiare sofisticate și cărțile de credit, inclusiv perceperea unor dobânzi excesive și anularea arbitrară a serviciilor. Totodată, Comisia este invitată să să lanseze campanii de informare cu privire la produsele financiare și să consolideze cunoștințele financiare prin educație, pentru a se asigura că cetățenii europeni sunt mai bine informați cu privire la riscurile pe care și le asumă atunci când achiziționează produse financiare.
Darea în plată, recomandată de organele consultative ale Comisiei Europene
În 2013, Grupul Utilizatorilor de Servicii Financiare (FSUG), organ consultativ al Comisiei Europene, a solicitat London Economics o analiză asupra mecanismelor de stingere a datoriei în 17 state membre ale UE.
Concluzia studiului a fost că statele care dețin proceduri bine puse la punct și care funcționează cu succes în stingerea creditelor, inclusiv ipotecare, nu au motive să adopte principiul dării în plată. Cu toate acestea, însă, sistemul dării în plată asigură o protecție suplimentară consumatorului față de lipsa oricărui sistem de stingere a datoriei, iar Spania poate fi un exemplu în acest sens.
“În momentul în care consumatorul este informat că instituția creditoare intenționează să procedeze la executare, dovedind că a făcut eforturi pentru a ajunge la o înțelegere și o restructurare viabilă a creditului, dar debitorul nu a reușit să respecte acești termeni, toți consumatorii, indiferent de nivelul venitutului, trebuie să poată apela imediat la darea în plată”, este una din concluziile London Economics.
Studiul arată că un creditor trebuie protejat la rândul său atunci când debitorul a acționat cu rea voință, iar această obiecție poate fi ridicată de creditor într-un interval dat, dar, la rândul lor, creditorii trebuie să-și asume responsabilitatea în cazurile în care împrumuturi inadecvate au condus la problema supra-îndatorării și să suporte o parte din costurile soluționării acestei probleme.
“Cea mai bună practică necesită un compromis între debitor și creditor, clientul trebuie să plătească ce poate, iar creditorul trebuie să o accepte drept cea mai bună soluție, deoarece este mai bine pentru ei să își reducă pierderile, cheltuielile judiciare și să scape astfel de creditele neperformante”, mai arată London Economics.
Mai mult, London Economics subliniază că restricții asupra executărilor silite trebuie aplicate pentru păstra demnitatatea, intimitatea, securitatea și sănătatea debitorilor. Consultanții propun chiar identificarea unei instituții naționale în fiecare stat membru care să supervizeze sistemul executărilor silite și care să emită recomandările de bune practici în domeniu.
