Importurile de electricitate ale României reprezentând tranzacții pur comerciale, fără circulație fizică de energie, au explodat după cuplarea bursei locale de energie electrică cu cele din Ungaria, Cehia și Slovacia, crescând, în primele 7 luni ale anului, de peste 10 ori comparativ cu perioada similară din 2014, la 2,1821 milioane MWh, potrivit datelor INS.
"Datele de import și export de energie electrică aferente semestrului I 2015 au fost rectificate de Transelectrica, prin includerea schimburilor de energie electrică (import și export) provenite din cuplarea piețelor de energie electrică pentru ziua următoare", se arată în ultimul comunicat lunar al INS cu privire la resursele de energie primară ale României, care prezintă datele aferente intervalului ianuarie – iulie 2015.
În comunicatul anterior, conținând datele pe primele 6 luni ale acestui an și care nu includea schimburile transfrontaliere de energie derulate prin intermediul cuplării Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) de la bursa românească de energie OPCOM cu piețele similare din statele menționate mai sus, se prezenta o creștere de doar 3,11 ori a importurile de energie ale României în semestrul I 2015, față de ianuarie-iunie 2014, la numai 456.700 MWh.
Exporturile de energie electrică ale României au crescut cu 54,7% în primele 7 luni din 2015, la 5,7422 milioane MWh, fiind de 2,63 ori mai mari decât importurile. Înainte de includerea exporturilor și importurilor aferente cuplării piețelor est-europene, datele INS arătau că, în primul semestru al anului, exporturile au fost de 11 ori mai mari decât importurile.
Bursele de energie din România, Ungaria, Cehia și Slovacia au început să funcționeze cuplat din noiembrie 2014, prima zi de tranzacționare în condiții de cuplare fiind 19 noiembrie anul trecut.
Schimburi între traderi
Este vorba de tranzacțiile strict comerciale încheiate între traderi și nu de schimburile transfrontaliere fizice propriu-zise de energie vehiculată între două rețele naționale de transport de electricitate. "În cadrul importului și exportului nu sunt cuprinse cantitățile fizice de energie electrică care tranzitează teritoriul național", se arată în precizările metodologice ale INS.
Altfel, potrivit datelor Transelectrica, în primul semestru al anului, per total, importurile fizice de energie electrică ale României au scăzut cu circa 16%, la 0,7 TWh, în timp ce exporturile fizice au crescut cu 3%, la 3,7 TWh.
"Pe granița cu Ungaria, exportul (fizic –n.r.) a crescut cu 62%, iar importul (fizic –n.r.) a rămas nesemnificativ", se arată în raportul pe semestrul I 2015 al operatorului de transport și sistem. Nesemnificative, deși în creștere, au rămas și importurile fizice de energie din Bulgaria și Serbia. Importurile fizice de energie electrică din Ucraina, mai semnificative cantitativ, au scăzut cu 30%, la 464 GWh.
Bursele de energie din România, Ungaria, Cehia și Slovacia au început să funcționeze cuplat din noiembrie 2014, prima zi de tranzacționare în condiții de cuplare fiind 19 noiembrie anul trecut. Scopul cuplării piețelor din punct de vedere tehnic, procedural și legislativ a fost, potrivit OPCOM, majorarea eficienței tranzacțiilor transfrontaliere de export și import de energie, creșterea eficienței alocării capacității de interconexiune, îmbunătățirea securității în alimentarea cu electricitate, o lichiditate sporită și o volatilitate mai scăzută a prețului.
Cum funcționează piețele cuplate
În baza cuplării piețelor PZU, tranzacțiile directe se derulează între traderi din țări vecine, cu sisteme energetice interconectate, care permit și schimburile fizice transfrontaliere de energie.
Potrivit ANRE, prin mecanismul de cuplare, tranzacții comerciale pentru ziua următoare între România și Ungaria, care nu implică circulație fizică de energie, au loc atunci când prețurile energiei de pe cele două piețe, pe același interval orar, sunt diferite.
"Acest lucru inseamnă că țara în care prețul este mai mare va fi importatoare, iar țara în care prețul este mai mic va fi exportatoare. Importul, respectiv exportul, are loc până la egalizarea prețurilor în cele două țari, dacă există suficientă capacitate de schimb pe granițe. Dacă limita de capacitate de schimb pe graniță este atinsă înainte de egalizarea prețurilor, atunci prețurile ramân diferite. Cu alte cuvinte, în România se importă energie doar atunci când prețul de pe piața internă este mai mare decât în Ungaria, iar exportul se face când apare situația inversă", explică ANRE.
La ora redactării acestei știri, potrivit datelor OPCOM, prețurile la energia pentru ziua următoare sunt mai mici în România decât în Ungaria pe toate intervalele orare. De exemplu, în vârf de sarcină, la ora 12:00, prețul în Ungaria este de 56,02 euro/MWh, cu 18,5% mai mare decât cel corespunzător din România (47,28 euro/MWh). Prețul este însă și mai mic în Slovacia, de doar 31,88 euro/MWh, rezultatul fiind că ungurii importă energie de la vecinii slovaci, utilizând capacitatea alocată în proporție de 100%, și nu de la cei români.
Complexul Energetic Oltenia acuză
Începând cu luna iulie, Complexul Energetic Oltenia a acuzat faptul că o serie de traderi de energie ar exporta energie ieftină din surse regenerabile în Ungaria, iar apoi ar reimporta-o și ar vinde-o semnificativ mai scump în România, obținând profituri importante. Mai mult, CE Oltenia a acuzat ANRE că menține un disponibil de rezervare de capacitate foarte mic pe direcția export România-Ungaria pentru piața cuplată a zilei următoare, împiedicându-i astfel pe producătorii români să exporte în Ungaria. ANRE a respins acuzațiile CE Oltenia.
De exemplu, pe 1 iulie, CE Oltenia susținea, într-un comunicat, că cea mai mare parte a energiei care se exportă este energie regenerabilă, exporturile crescând brusc atunci când energia regenerabilă intra în sistem și scăzând instantaneu când această energie dispare.
"CE Oltenia, neavând acces la datele de contracte, așa cum ar trebui să aibă oricine este interesat, presupune cu temei că energia pe care consumatorul român o subvenționează prin certificatele verzi cu costuri între 60 și 170 euro/MWh ajunge în Ungaria la prețuri derizorii de 10-20 euro/MWh, fiind apoi reimportată în PZU în România la prețuri duble pe anumite intervale orare. De fapt, nu este vorba despre “companii ungurești”, ci despre companii private cu sedii în România și Ungaria care își revând energia, uneori prin intermediari, exportând-o ieftin cu câștig pentru firma exportatoare datorită subvenției și apoi reimportând-o din Ungaria la preț dublu și oferind-o spre consum în România, uzând de PZU. Credem că această energie nici nu este tranzacționată, în fapt, circulând doar actele de compensare, la fel cum s-a mai întâmplat în trecut cu alte contracte de export", se arăta în comunicatul CE Oltenia.
