Inspectorii Fiscului sunt evaluați în funcție de suma pe care o aduc în plus în urma controalelor. Nerealizarea țintei se soldează cu sancțiuni și chiar cu plângeri penale din partea ANAF. La rândul lor, firmele verificate s-au obișnuit că trebuie “să li se găsească ceva”, dar îi dau în judecată. Situația a ajuns fenomen national, sute de inspectori fiind acționați în instanță și nevoiți să se apere singuri pentru că instituția nu le oferă protecție juridică.
Inspectorii ANAF au un “comportament disfuncțional”. Sunt paralizați atât de teama față de șefi, de auditul din cadrul ANAF, Curtea de Conturi, procurori, pentru că răspund personal pentru nerealizarea veniturilor, cât și față de firme care îi dau în judecată pentru abuzuri. Concluzia se desprinde din raportul de asistență tehnică privind îmbunătățirea administrării riscului de conformare pe care îl prezintă marii contribuabili, întocmit de expertul străin Stuart Hamilton din partea Fondului Monetar Internațional pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Inspectorii sunt evaluați după încasări și trași la răspundere
Situația este generată de modalitatea de evaluare a inspectorilor, bazată în principal pe sumele atrase suplimentar, dar și de lipsa de protecție juridică a acestora în cazul în care sunt acționați în instanță. Pe de o parte, ANAF le impune să aibă o rată mare de succes când merg în controale, lipsa încasărilor suplimentare ridicând semne de întrebare care se traduc în practică în calificative slabe la evaluarea activității sau chiar în plângeri penale.
CITEȘTE ȘI Câtă putere i se dă Antifraudei prin lege și care e impactul pentru business? Cum se pot apăra companiile? Cât de importante sunt instanțele în acoperirea lacunelor legislative? Însă pe de altă parte, în fața amenințărilor cu judecata și a acțiunilor înaintate de contribuabilii care fie se simt nedreptățiți, fie, așa cum spune președintele Sindfisc, Liviu Toader, vor să tergiverseze controalele și să pună presiune pe inspectori, ANAF nu le oferă protecție juridică. Prin urmare, trebuie să își facă singuri apărarea și să o suporte financiar.
Răspunderea personală pentru nerealizarea veniturilor ar trebui eliminată
În raportul amintit este precizat la recomandări: “eliminarea din legi și reglementări a răspunderii personale a inspectorilor de control și a altor angajați pentru nerealizarea veniturilor”.
În opinia sindicatului, răspunderea juridică nu ar trebui să poată fi atrasă decât după judecarea actului de autoritate încheiat, astfel încât instituția să fie singura răspunzătoare, și doar ulterior aceasta să se întoarcă împotriva angajaților și să ceară răspunderea disciplinară, contravențională sau penală.
CITEȘTE ȘI De ce a făcut ANAF o modă din sesizările penale: Încasează sume în plus blocând accesul companiilor la justiție “E un fenomen la nivel național, numărul inspectorilor dați în judecată este de ordinul sutelor din cei 4.000 în toată țara”, arată Liviu Toader.
Inspectori dați în judecată, fenomen național
Un exemplu pentru această situație este sectorul 3 din București, unde, conform informațiilor Profit.ro, din 40 de inspectori, 17 au fost dați în judecată de contribuabili.
“Trebuie delimitat de unde până unde răspunde inspectorul și de unde până unde răspunde conducerea, pentru că inspectorii nu merg în control cum vor ei, ci sunt trimiși în baza analizelor de risc făcute de conducere. Evaluările se fac anual. Cele mai aprige criterii sunt pentru inspecție fiscală și, din păcate, principalul criteriu se referă la nivelul sumelor atrase suplimentar. În opinia mea, nu acesta ar trebui să fie pe primul loc, pentru că inspecțiile pot să nu valideze analizele de risc și, dacă inspectorii nu găsesc probleme la unii contribuabili, sunt trași la răspundere”, explică președintele Sindfisc.
El spune că există destule cazuri în care inspectorii au primit calificative slabe sau li s-au întocmit plângeri penale de către conducere, Direcția de audit din ANAF sau Curtea de Conturi.
CITEȘTE ȘI Raportul Finanțelor asupra execuției bugetului: Atât încasările, cât și cheltuielile sunt sub nivelul programat în primul trimestru Teama de a nu omite o ajustare și cea de a fi obligat să acopere costurile din buzunarul propriu duc la paralizie
În raport se arată că “nu există claritate privind răspunderea personală a inspectorilor pentru sumele subdeclarate neidentificate. Aceasta pare a fi atrasă de opinia unui procuror ,conform cărei inspectorul ar fi trebuit să stabilească impozite suplimentare și nu a făcut acest lucru”.
Documentul detaliază efectele răspunderii pe care o au inspectorii pentru ținta de colectare.
“Teama inspectorilor de control de răspunderea personală pe care ar putea să o suporte pentru că au comis o ajustare fiscală determină un comportament disfuncțional. Date fiind dimensiunile potențiale ale unei ajustări, dacă nu se demonstrează un comportament clar neglijent sau în mod deliberat necorespunzător, inspectorii nu ar trebui să răspundă personal pentru cuantumul impozitelor neidentificate pe parcursul unei inspecții. Același principiu ar trebui să se aplice și costurilor de apărare împotriva unei acțiuni nefondate. ANAF ar trebui să acopere costurile atunci când un contribuabil îl acționează în instanță pe inspector, dacă nu este demonstrat un comportamnent de neglijență clară sau în mod deliberat necorespunzător. Rezultatul combinat al celor două aspecte (teama de a nu omite o ajustare și cea de a fi obligat să acopere costurile din buzunarul propriu) generează o palizie în rândul inspectorilor, ratele productivității fiiind mult mai mici”, arată sursa citată.
În ceea ce privește asigurarea asistenței juridice si avocațiale pe cheltuiala ANAF pentru toti inspectorii care au plângeri penale de la contribuabili, ANAF a transmis Profit.ro că, potrivit art. IX alin (2) din OUG 46/2009 privind imbunatătirea procedurilor fiscale și diminuarea evaziunii fiscale, cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare inițiate împotriva persoanelor prevăzute la aliniatul 1 (care ocupă sau au ocupat funcții de demnitate publică, înalții funcționari publici, funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Ministerului Finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, atât la nivel central, cât și la nivel teritorial - n.r.) sunt suportate de către ordonatorul de credite, urmând să fie recuperate, după caz, de la persoana care a căzut în pretenții, în funcție de gradul de vinovăție a acestora retinut de instanța de judecată.
Potrivit informațiilor comunicate Profit.ro de Ministerul de Finanțe, în baza acestor prevederi legale, au fost înregistrate câte 2 cereri, atât în 2014, cât și în 2015, pentru acoperirea cheltuielilor de judecată.
