România înregistrează miercuri cel mai ridicat preț al energiei electrice din UE, de 3 ori mai ridicat decât cel din Franța și de aproape 2 ori peste cel din Germania, pe lângă producția de energie solară redusă ca urmare a vremii, în această perioadă fiind indisponibile și mai multe unități de generare tradiționale.
Prețul mediu zilnic al energiei electrice cu furnizare în ziua de miercuri tranzacționată pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM este de 152 euro/MWh, doar cel din Bulgaria (148 euro/MWh) apropiindu-se de prețul din România.
La ora 8:30, România importa aproximativ 1.800 MW pentru a-și putea acoperi cererea internă, producția curentă fiind de aproximativ 5.000 MW în timp ce consumul se ridica la 6.800 MW.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Producția de energie solară era una redusă, 35 MW, iar cea de energie eoliană, de doar 365 MW. Cea mai importantă sursă de energie era cea nucleară, cu 1450 MW, urmată de cea hidro, 1250 MW, hidrocarburi (1000 MW) și cărbune (850 MW).
Prețul energiei cu livrare în ziua de miercuri în întreaga Europă
Așa cum a anunțat Profit.ro, marți a fost oprită centrala Romgaz de la Iernut, de 200 MW, care a condus și la oprirea “câmpurilor de producție Balda, cca 0,7 mil mc/zi și Mureș, cca 0,3 mil mc/zi.” Repornirea sa era programată pentru astăzi, ceea ce, potrivit unor surse din piață, s-a și întâmplat. De obicei, producția de energie din hidrocarburi, la ore cu cerere mare, era în medie de 1.200 MW.
În plus, pe 10 septembrie s-a oprit accidental și hidrocentrala de la Râul Mare, fiind necesară “remedierea etanșării capac turbina HG 1”. Repornirea sa este programată pentru ziua de joi.
Pe 9 septembrie a început și revizia planificată a unei unități de la Porțile de Fier 1, care ar trebui finalizată peste o lună.
De altfel, prețuri mai ridicate de 100 euro/MWh se înregistrează doar în regiunea Europei de Est, în Grecia (134 euro/MWh), Serbia (130 euro/MWh), Ungaria (126 euro/MWh), Croația (108 euro/MWh) și Polonia (107 euro/MWh). Comparativ, prețurile din Franța (55 euro/MWh) și Germania (81 euro/MWh) sunt de aproape 3, respectiv 2 ori mai reduse decât cele din România.
De altfel, România continuă să conducă în clasamentul celor mai scumpe piețe de energie din Europa de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, cu o medie zilnică a prețului energiei spot de 138,17 euro/MWh, urmată de Grecia și Bulgaria cu o medie de aproape 133,88 euro/MWh.
Producția, consumul și importurile de energie din ultimele 24 de ore
Recent, ministrul energiei din Grecia, Theodore Skylakakis, a declarat că piața unificată a energiei electrice din UE nu funcționează pentru sud-estul Europei și că va colabora cu România și Bulgaria pentru a găsi o soluție permanentă la creșterea prețurilor la energie în regiune.
Diferența uriașă de prețuri dintre Europa de Est și cea Occidentală este pusă de ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, pe seama decuplării celor 2 piețe.
Numai că, așa cum a scris Profit.ro, reglementatorul maghia MEKH neagă orice “indisponibilitate a unei linii-cheie” și face trimitere la deficitul de producție de energie eoliană și nucleară (în urma opririi repetate uneia din cele 2 unități de la Cernavodă) din România, situație “agravată de creșterea fluxurilor româno-ucrainene”.
În prezent, România și Ungaria sunt principalii exportatori de energie către Ucraina, a cărei capacitate de generare a fost serios afectată de bombardamentele rusești, regiunea fiind văduvită de 2 surse de enegie ieftină: cea regenerabilă din Occident, care, mai nou se pare că ajunge în Ucraina, și cea ucraineană, care era, în trecut, exportator net, cel puțin în perioadele cu cerere ridicată.
