O cifră care poate spune puțin: Ministerul Finanțelor a împrumutat ieri 420 milioane de lei de la bănci. Datoria României este însă imensă pe lângă bugetul pe un an întreg. În fapt, fiecare român - că este copil, muncitor sau pensionar - e dator deja cu peste 45.000 de lei, conform analizei Profit.ro.
Dar de ce se împrumută România? Statul se împrumută atunci când legile și amendările lor, cum ar fi majorări de salarii și de pensii, sau investițiile în asfalt nou duc totul la mai mulți bani în cheltuieli, față de cât încasează din economie prin taxe, tarife și impozite. Generic, împrumutului de stat îi zice "acoperirea deficitului bugetar". Practic, promisiunile politice depășesc putința și se ajunge la datorii.
862 de miliarde de lei este suma totală cu care e datoare România după ultimele date, care figurează din luna mai. Peste 45.000 de lei pe cetățean, indiferent că este în câmpul muncii, copil sau pensionar. Și dacă este plecat din țară, e valabil și pentru el.
Cifrele seci de la Ministerul Finanțelor, instituția care se împrumută pentru plata pensiilor, salariilor și investițiilor statului, pentru diferența dintre banii luați de la plătitorii onești de taxe și impozite și promisiunile electorale transformate în legi, arată așa:
România are o datorie de 52,6% din PIB. În cifră absolută, în bani, este de 862,3 miliarde lei. Ca termen de comparație, în Legea bugetului de stat pe 2024, veniturile totale sunt de 308,2 miliarde de lei, iar cheltuielile programate sunt de 404,2 miliarde de lei. Există posibilitatea ca cifrele pe bugetul general consolidat să fie altele decât cele ale bugetului de stat, pentru că statul român a legalizat că e transparent să folosească mai multe bugete, neinculzând sub bugetul de stat pe cele ale UAT (unități de administrare teritoriale. Adică primării, consilii locale, alte entități locale).
Deci din start e vorba de un deficit care se acoperă din împrumuturi, interne și externe. Important este că aceste cheltuieli din lege sunt doar credite bugetare. Tot legea bugetului include și cheltuieli sub formă de promisiune, denumite în limbaj de administrație publică “credite de angajament”, care se ridică la alte 656 miliarde de lei.
Indiferent de natura “creditelor”, finanțate prin lege sau permise de lege, bugetul de stat se potrivește pe execuție, banii efectiv cheltuiți, cu cel “general consolidat”, adică, în primul semestru din 2024 s-au cheltuit 275.5 miliarde de lei.
Per total, la această oră bugetul statului pe un an întreg este net inferior datoriilor statului român. La un punct de echilibru, atunci când statul ar cheltui cât încasează de la populație și firme, ar însemna că bugetul statului ar însemna pe un an doar 35,7% din datoria căscată în ultimii an de conducătorii țării.
Un grafic făcut de Ministerul Finanțelor din 2019 până acum arată că datoria a crescut mai ales în anii de cheltuieli ai pandemiei, dar nu a scăzut după, rămânând la nivel mare, pentru că au intervenit alte tipuri de cheltuieli de stat.
Deficitul bugetar s-ar putea apropia anul acesta de 8% din PIB. Sursa cheltuielilor bugetului, și a împrumuturilor care le asigură, este explicată de premierul Marcel Ciolacu: pensii și salarii. ”Trebuie să ne hotărâm, vreți să intrăm în logica în care, dacă vreți, eu opresc orice investiție și avem deficit 3 la sută? Nu am o problemă, cu toate cheltuielile care s-au mărit la salarii și știți bine că cheltuielile la salarii s-au mărit anul trecut la învățământ și la sănătate, după o criză socială și după cea mai mare grevă din sistemul de învățământ. (...) Prefer să mă întrebați zilnic de deficit și să continui investițiile. Eu investițiile din România nu le opresc”, a spus Ciolacu.
România înregistrează simultan creșteri de salarii foarte mari. Salariul mediu pe economie a crescut cu 46% în acest ciclu electoral, urmare a inflației generalizate, în aceeași perioadă, de 35%.
România are aproximativ 7 milioane de lucrători, din care circa 1,5 milioane lucrează la stat, cu salarii fixate de stat. Impactul măsurilor luate de guvern pe salarizare, cum ar fi salariul minim și taxele pe muncă, cuprind întreaga sumă a lucrătorilor.
