Riscurile generate de tensiunile din apropierea României sunt invocate de Guvern pentru a scoate, în regim de urgență, bani din buget, care, conform unui document obținut de Profit.ro, să fie virați firmelor din industria de apărare. Cu acești bani va fi început un program de modernizare a liniilor de producție de armament, muniție, material de război și reamenajare a poligoanelor de trageri, cu argumentul că este nevoie de măsuri urgente pentru protejarea securității statului.
După ce anul trecut a șters datoriile bugetare istorice, în cuantum de 1,1 miliarde lei, pentru 15 companii din industria de apărare, Guvernul a pregătit acum o operațiune prin care acești operatori să poată primi de urgență bani din bugetul de stat pentru repararea sistemelor de armament și muniție, modernizarea echipamentelor cu destinație specifică apărării și a poligoanelor de trageri și încercări.
”Contextul regional geopolitic impune întărirea capacității de apărare a României prin luarea unor măsuri urgente în vederea realizării de investiții în industria de apărare, astfel încât forțele naționale de apărare să poată fi dotate cu mijloace adecvate pentru protejarea intereselor esențiale și de securitate ale statului român, precum și pentru onorarea obligațiilor asumate în calitate de stat membru NATO și UE. Neadoptarea în regim de urgență a unor măsuri de finanțare a programelor de investiții ale operatorilor economici din industria de apărare ar conduce la afectarea gravă a intereselor esențiale de securitate ale statului român și creează vulnerabilități privind securitatea națională”, sunt argumentele din document.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Fabricile de armament se vor concentra în principal pe producția de armament de infanterie, blindate și sisteme de artilerie, aerospațial și rachete, pulberi și explozivi, operațiunea urmând să fie avizată și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
La finalizarea investițiilor, cu banii alocați din buget va fi majorat capitalul social al acestor companii.
Guvernul va anunța și Comisia Europeană despre aceste pregătiri, cu argumente în care va invoca necesitatea protejării intereselor de securitate ale statului român, astfel încât banii scoși din buget pentru firme să nu fie considerați un ajutor de stat.
Datorii istorice de peste un miliard de lei au fost șterse anul trecut în industria de apărare, cu exact aceleași argumente de securitate invocate acum
În primăvara anului trecut, Guvernul a șters datorii bugetare de 1,1 miliarde lei pentru 15 companii din industria de apărare, deșinute integral de stat. Companiile beneficiare au fost Tohan Zărneșt, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanica Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanica Moreni, Arsenal-Reșița, Uzina Mecanică București, Electromecanica Ploiești, Uzina de Produse Speciale Dragomirești, Pirochim Victoria și ale Fabricii de Pulberi Făgăraș.
Decizia de atunci mai stabilea că, dacă firmele vor înregistra la finele fiecărui an, în următorii cinci ani, obligații neachitate la scadență de natura celor anulate, atunci datoriile vor fi repuse în sarcina acestora, iar accesoriile aferente vor fi recalculate.
Ștergerea datoriilor a fost argumentată atunci cu exact aceleași cuvinte pe care Guvernul le folosește acum, și anume prin contextul regional geopolitic care impune întărirea capacității de apărare a României prin luarea unor măsuri urgente.
Schema de anulare a datoriilor era pregătită din februarie 2011 și prezentată ca o măsură de redresare economico-financiară a firmelor și de salvare a locurilor de muncă.
Reprezentanții Ministerului Economiei, instituție în subordinea căreia funcționează companiile din apărare, au declarat la începutul anului că ștergerea datoriilor nu este suficientă, fiind nevoie și de capital de lucru pentru ca industria de apărare să supraviețuiască, deoarece toate unitățile sunt pe pierdere în condițiile unor fonduri limitate alocate de la buget.
Multe dintre societățile din industria de apărare și-au schimbat parțial obiectul producției și au intrat și pe piața civilă.
