Băncile centrale din Ungaria și Cehia au majorat ratele cheie la ultimele ședințe de politică monetară. În cazul Cehiei, creșterea ratei a fost peste așteptările analiștilor și cea mai amplă din ultimii 24 de ani, astfel că dobânda a ajuns deja la nivelul celei din România. La București, lucrurile sunt complicate și de instabilitatea guvernamentală, cu perspectiva adoptării unei moțiuni de cenzură. Va reacționa BNR în ședința de astăzi?
Inflația ridicată împinge băncile centrale din regiune să grăbească ciclul de creștere a dobânzilor
Banca centrală a Ungariei a venit cu o nouă creștere a ratei cheie, de 15 puncte de bază, la 1,65%, după ce inflația a ajuns la 4,9% în august. Banca Cehei a urcat, săptămâna trecută, dobânda cheie la 1,5%, după un pas de 75 de puncte de bază, peste așteptările pieței, care estima o majorare de 50 de puncte de bază. Erste estimează că rata cheie ar putea ajunge și la 2% la finele anului în cazul Cehiei, după ce inflația a ajuns la 4,1% în august, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Băncile centrale din cele două state au citat presiunile inflaționiste în creștere și nevoia de a le calma drept principalul motiv al creșterii ratelor.
Dobânzile de referință ale celor două bănci centrale au ajuns astfel peste rata cheie din România de 1,25%. Pe lângă România, doar Polonia a rămas cu dobânda cheie priponită, doar că la o rată mult mai mică (0,1%). Inflația a ajuns la 5,8% în septembrie în Polonia, considerabil peste așteptările analiștilor (5,5%) și a crescut astfel presiunea pe banca centrală să ia o decizie. Erste a rectificat la 5,7% (+0,3 pp) prognoza de inflație pentru finele anului.
Dar și românii cu rate la bancă și firmele cu credite ar trebui să se pregătească de o creștere a dobânzilor în piața internă ce pare inevitabilă, singura întrebare este când va începe BNR să strângă șurubul.
Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august în România, mult peste ținta de 2,5%, și este estimată să ajungă la 5,6% la finele anului. Scumpirea energiei este responsabilă pentru mare parte din inflația ridicată, așa cum se întâmplă și în alte țări, și băncile centrale spun adesea că nu pot controla aceste prețuri. Pe de altă parte, o creștere a anticipațiilor inflaționiste ar putea da și mai multe bătăi de cap pe viitor. Totodată, BNR ar putea fi nevoită să crească dobânzile pentru a proteja leul. Astăzi este prima ședință din această toamnă a băncii centrale, dar cei mai mulți analiști se așteaptă la o amânare.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Guvernul reintroduce plata șomajului tehnic de la buget, în contextul creșterii fără precedent a cazurilor de infectare cu coronavirus și pregătirii închiderii sau restrângerii mai multor activități economice“Banca centrală a României va începe cu ședința de marți, unde se preconizează că își va menține rata cheie la 1,25%, invocând lipsa de claritate legată de pandemie (cu al patrulea val COVID în plină desfășurare). Mai mult, incertitudinea politică rămâne ridicată, votul pentru moțiunea împotriva guvernului fiind programat în aceeași zi. Cu toate acestea, odată ce trecem peste acest episod, ar trebui să urmeze o creștere în noiembrie, așa cum sugerează creșterea presiunilor inflaționiste interne, ajustarea fiscală slabă, presiunea pe cursul de schimb și o diferență redusă a ratei dobânzii reale față de țările din regiune, pe fundalul unei poziții externe divergente”, arată un raport Erste.
Valentin Tătaru, economist șef al ING România, crede că BNR ar putea lua primele măsuri încă de la ședința de astăzi, câtă vreme inflația ar putea ajunge chiar și la 7% la finele anului.
“Chiar dacă situația de fond nu s-a schimbat și inflația este încă determinată în principal de factori care nu sunt sub controlul BNR, credem că banca centrală nu va rămâne pe margine și va lăsa inflația să se calmeze de una singură”, scrie Tătaru.
Șansele ca guvernul Cîțu să supraviețuiască moțiunii de marți sunt minime, scrie economistul ING. “Chiar dacă se poate argumenta în ambele sensuri, credem că o creștere a ratei la ședința de marți ar putea calma piețele mai bine decât o declarație hawkish fără o creștere”.
Tătaru mai arată că este septembrie a fost o lună mai aglomerată în ceea ce privește intervențiile în piață, și niște rate mai mari pe termen scurt ar ajuta banca centrală să stabilizeze cursul.
Având în vedere ultimele evoluții, ING se așteaptă acum ca rata cheie să ajungă la 2,5% la finele lunii martie din 2022, față de 2% cât estima anterior.