Banca Națională a României este așteptată de analiști să mențină dobânzile la nivelurile curente, pe fondul îngrijorărilor legate de inflație și incertitudinile fiscale.
BNR a redus dobânda cheie, în vara anului trecut, de la 7% la 6,5% și de atunci a luat o pauză care pare să se prelungească. În ședința de astăzi, economiștii din băncile comerciale cred că banca centrală va prelungi perioada de pauză.
Inflația a coborât anul trecut de la 6,6% la 5,1%, după ce în 2022 atinsese 16,4%. Mișcarea dezinflaționistă a încetinit vizibil în 2024 și s-ar putea opri cu totul în 2025, arată o analiză a ING Bank România, în condițiile în care trimestrul al patrulea a arată o tendință de creștere a inflației, venită în principal pe seama prețurilor mai mari la combustibili, alimentate de aprecierea semnificativă a dolarului america, precum și de prețurile mai mari la mâncare, pe fondul secetei severe din 2024, subliniază analiștii ING.
De notat că și inflația de bază, la 5,6%, a rămas practic neschimbată din vară.
Pe de altă parte, economia a crescut cu mai puțin de 1% anul trecut (0,7% estimarea ING), semnificativ sub estimările inițiale, chiar dacă consumul s-a menținut puternic. Banca olandeză a redus estimarea de creștere economică pentru acest an de la 2,1% la 1,6%.
„Având în vedere presiunile inflaționiste persistente, incertitudinea privind politica fiscală și semnalele mixte din activitatea economică, ne așteptăm ca BNR să opteze pentru menținerea ratei de politică monetară neschimbată la 6,50% atât la următoarea sa ședință, cât și pe parcursul primei jumătăți a anului 2025”, arată economiștii ING Bank Valentin Tătaru, Ștefan Posea și Frantisek Taborsky.
Alături de inflație o altă mare necunoscută e reprezentată de politica fiscală, subliniază economiștii, în contextul deficitului de 8,6% din PIB pe anul trecut, care ar trebui să scadă la 7% în acest an. O țintă care ar putea fi atinsă, dacă sunt aduse ajustări pe parcurs, cred analiștii ING.
„Per ansamblu, deși scenariul nostru de bază este că România va înregistra un deficit bugetar de 7% în acest an, drumul către atingerea acestui obiectiv rămâne incert. Măsuri suplimentare posibile nu pot fi excluse și este probabil ca acestea să genereze un grad important de incertitudine pentru BNR”, arată economiștii ING.
O analiză BCR arată că măsurile suplimentare necesare echivalează cu 0,8-1% din PIB și că acestea ar urma să fie luate după alegerile prezidențiale din mai, cu sugestia că vor fi pe partea de venituri, adică majorarea taxelor.
„Cifrele mai slabe de creștere economică și așteptările pieței privind traiectoria ratelor Băncii Centrale Europene ar putea reprezenta argumente pentru susținătorii unei politici monetare mai relaxate. În procesul decizional, aceste argumente sunt însă susceptibile să fie depășite de preocupările fiscale, vulnerabilitatea ridicată a leului din cauza primelor de risc crescute și riscurile asociate ratingului suveran, precum și de incertitudinile ridicate – în mare parte în sens ascendent – legate de prognoza inflației”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Agențiile de rating Fitch și S&P au redus perspectiva de rating de la stabilă la negativă, în principal ca urmare a derapajului fiscal.
ING vede două tăieri ale ratei cheie de câte 0,25 pp, din a doua jumătate a anului, pentru o rată cheie de 6% la finele lui 2025, în timp ce BCR vede trei astfel de reduceri, până la 5,75%.
BNR va adopta și noua prognoză de inflație, probabil în creștere. BCR vede inflația la 3,7% la finele anului, în timp ce prognoza ING e mai severă, cu o inflație la 4,8%.
