Antreprenorul digital Dragoș Stanca semnalează, într-un interviu pentru Profit.ro, că marea oportunitate curentă este intersecția dintre blockchain, inteligența artificială și quantum computing. E un trio care va transforma totul cu o viteză nemaivăzută în istoria omenirii, iar cei cu vârsta de 20 de ani au șansa istorică să se urce pe valul exploziei AI și să fie cei care schimbă lumea de mâine.
Care crezi că sunt cele mai mari trei iluzii legate de viitorul digital în România?
Din punct de vedere digital, România nu există. Nu există, deci, nici viziuni specifice, naționale. Există români (mulți, buni și talentați) într-un ecosistem global tehnologic care nu ține de naționalitate.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Startup-urile și companiile tech de succes sunt multiculturale și exclusiv globale.„Națiunile” din lumea tech nu sunt ținute împreună de limbă, religie sau de granițe trasate de spații fizice, ci de idei, pasiuni, viziuni și tehnologii.
De aceea, cred că e foarte posibil ca ideea de network states să părăsească, curând, zona teoretică și să devină o banalitate în viitor.
Societățile naționale și ideea de state bazate pe granițe fizice au nevoie de un upgrade care să le asigure un nou model sustenabil de operare.
Care sunt cele mai mari oportunități din online-ul românesc?
Nu prea există online românesc, există tehnologie online si digitală - fără apartenență națională.
În spațiul online, azi, marea oportunitate este intersecția dintre blockchain, inteligența artificială și quantum computing. E un trio care va transforma totul cu o viteză nemaivăzută în istoria omenirii. Cei care vor profita de această „furtună perfectă” vor fi cei ce vor conduce noua lume, lumea care se construiește acum.
Sigur, ideal ar fi să existe totusi si să dezvoltăm și în România proiecte tech majore, strategice – de genul laserul de la Măgurele, varianta AI sau quantum computing. Ar fi, într-un scenariu ideal, un asset asemănător deținerii de arme nucleare avansate în noua era în care intră lumea. Nu ar strica să visăm. E primul pas spre a împlini visul.
Dacă mâine ai pierde toate resursele și contactele actuale, cum ai reconstrui totul de la zero?
Aș împrumuta câteva mii de euro pe care i-aș investi în educația mea în zona AI, aș devora toate informațiile aferente, aș discuta cu asistenții AI despre idei și direcții pe care le-aș descoperi și la care nu m-aș fi putut gândi altfel.
Inteligența artificială este, în plan mental, pentru deblocarea potențialului nostru uman, ceea ce a fost transportul naval, feroviar și apoi aerian pentru dezvoltarea civilizației în plan fizic: ne poate transporta în zone noi, unde nu am fi avut cum să ajungem altfel, înaintea Erei AI.
Dacă ai putea revizui o singură decizie strategică pe care ai luat-o în ultimul deceniu, care ar fi aceasta și de ce?
Aș încerca să renunț la obsesia mea pentru a găsi soluții pentru supraviețuirea conținutului jurnalistic în era algoritmizării via social media, că e un război pierdut ăsta, și m-aș fi focusat direct pe soluții pentru etapa următoare.
Regret că nu am acceptat ca fiind un „dat” ireversibil fenomenul regresului conținutului de interes public în etapa pe care încă o traversăm (cu toate consecințele neplăcute pe care le constatăm și le suportăm deja, zi de zi – cum ar fi ascensiunea minciunii populiste foarte dragă algoritmilor, în dauna rațiunii și a liberal-democrației)
Poți să-mi spui despre un trend digital pe care l-ai susținut public, dar în privat ai avut rezerve cu privire la succesul său?
Ideea că social media este o mare oportunitate de distribuție și amplificare a conținutului jurnalistic, nu o amenințare la adresa presei tradiționale (fără de care democrațiile nu pot funcționa).
Rezervele, care s-au dovedit a fi corecte, au fost legate nu de posibilitatea teoretică de a avea dreptate că e o oportunitate, ci de faptul că platformele social media nu prețuiesc, de fapt, democrația.
Din contră, compatibilitatea ideologică dintre modelul de operare al big tech și cel al guvernelor autocratice este foarte ridicată. Am gresit aici, deci, din naivitate si pornirea de la o premisă falsă de bună-credință.
În contextul în care ai menționat că „România nu e de partea bună a istoriei tech” și că „nu suntem pregătiți și vom fi victime în acest val imens de transformare”, ce măsuri concrete crezi că ar trebui adoptate pentru a schimba această direcție? Ce oportunități ratează România?
România are antreprenori vizionari și curajoși. Ei pleacă de aici nu doar din lipsă de resurse, ci și din cauza atmosferei generale orientate spre trecut, nu spre viitor. E un vibe prost, pe scurt, uneori.
As schimba asta, deci. Le-aș oferi acestor oameni toate condițiile legale (mai exact, i-aș excepta de la legislație și de la reglementările curente de orice fel în munca lor pentru următorii 10 ani) și le-aș da mână liberă.
Ei ar atrage și alți antreprenori din alte țări gen România și am putea genera aici o efervescență similară celei care a născut America în perioada ei de început. Doar că am vorbi de un model adaptat din punct de vedere tehnologic și strategic anului 2025, nu 1776.
Aș construi mini-orașe libere, startup cities, aș iniția programe globale de atragere aici a celor mai creativi antreprenori. Aș încuraja construcția de blockchain, quantum și alte tehnologii noi, inclusiv cele care ar avea nevoie de teste pe subiecți umani, dacă aceștia ar fi, desigur, de acord.
De asemenea, aș obliga urgent funcționarii de rang înalt din aparatul de stat să treacă prin școli antreprenoriale tech, aceleași școli pe care le urmează marii lideri ai marilor companii din tehnologie.
Aș face obligatorie cultura tech și digitală. aș lansa programul România Educată Tech.
Și aș explica această strategie, inclusiv folosind emoția, muzica. Aș construi cu atenție acest nou vis național, visul de a fi parte din cea mai deschisă spre viitor națiune din (cel puțin) Europa.
Țările care nu înțeleg viteza și amploarea transformărilor, nu doar din economie, ci și din geopolitică, generate de tehnologie, vor dispărea gradual, exact la fel cum dispar acum companiile neperformante care nu trec urgent la digitalizare, blockchain și inteligență artificială.
Dacă nu se dezmeticește, dacă nu își găsește o direcție clară, România va avea soarta pe care au avut-o tipografiile și ziarele când a apărut Internetul. Sau Kodak, când a apărut telefonul cu cameră foto.
Care sunt motivele care au dus la blocajul actual, de dimensiuni sociale? E vorba și de România, și de lumea în care ființează.
Decontăm decenii de rămânere în urmă, de neînțelegere a modului în care se construiește viitorul, de confuzie în ceea ce privește transformarea economiei și societății prin tehnologie.
Suportăm impactul devastator negativ al algoritmizării opiniilor greșite și a fake news amplificat pentru profit, un fenomen care a surpat liantul de încredere din societate. În spațiul digital, azi, mai multă minciună, mai multă tensiune, înseamnă mai mult profit: verificați creșterile masive de profit ale platformelor big tech în pandemie: depășesc 65%.
De aici s-au distrus, gradual, toți indicatorii de încredere, de la presă la justiție, președinție, parlament – absolut toți acești indicatori s-au prăbușit în ultimii ani. Liderii pe care i-am ales nu au înțeles asta și nu au acționat corect în acest sens.
În lipsa încrederii, democrația se transformă gradual în tiranie. Trebuie să oprim asta sau, măcar, să înțelegem că se întâmplă.
Dacă ai avea 20 de ani în contextul actual, ce cale ai urma pentru a ajunge la stabilitate financiară?
Aș investi în două direcții. Prima, vocațională, pentru identificarea rapidă a domeniului în care excelez sau care mă preocupă cel mai mult.
A doua, practică: aș învăța cum să îmi „multiplic” exponențial aceste abilități prin instruirea unor agenți AI pe care să îi pun să lucreze pentru mine. De exemplu, să urmărească și să facă trading asistat de AI pe bursă sau piețe financiare.
Cei care au acum 20 de ani au șansa istorică să se urce pe valul exploziei AI și să fie cei care schimbă lumea de mâine.
2025 este pentru AI ceea ce au fost anii ’90 pentru Internet.
Acum sunt oportunități de sute de ori mai bune, iar ritmul schimbării și al adopției, cu ups and downs, ca în orice lucru din viață, va fi de zeci de ori mai rapid.
Totul este de zeci, poate chiar sute de ori mai rapid – inclusiv eșecul, care face parte din orice proiect de succes pe termen mediu-lung.
Să dai faliment rapid și eficient este un mare privilegiu, de care generația mea nu a beneficiat.
Dragoș Stanca - bio
Ca antreprenor, este cofondator al rețelei de media comercială Thinkdigital și fondator al platformei de conținut tech, proiecte și evenimente educaționale Upgrade 100, care include mai multe inițiative, precum IQ Digital (serie de evenimente pentru educația tech destinate IMM-urilor din România), Go Global (un program internațional de accelerare dedicat startupurilor tech românești) și alte proiecte.
Investește uneori în startupuri tech, direct sau prin Underline VC.
Ca antreprenor social, a inițiat Ethical Media Alliance, o inițiativă non-profit menită să ofere suport financiar și know-how startupurilor de presă care produc conținut de interes public.
Este membru în boardul Edge Institute, un think tank axat pe digitalizarea serviciilor publice, și ocupă, din 2018, fiind reales de 3 ori de peste 150 de companii publisheri, agenții de publicitate si regii de vânzări din România, poziția de președinte al Biroului Român de Audit Transmedia - BRAT.
Găzduiește uneori podcastul și emisiunea radio Upgrade 100 Live și semnează, pe Substack, newsletterul Upgrade in Progress.
