Guvernul este deschis cooperării cu reprezentanții societății civile cât timp rezultatul cooperării este în interesul și beneficiul cetățeanului, iar inițiativele ONG-urilor și experților media vor genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false, transmite Guvernul, ca reacție la informația anunțată de Profit.ro privind platforma pregătită pentru a scana dezinformări în online și care va trata ca suspect de propagandă pe cine asociază Guvernul, președintele și premierul cu corupția ori incompetența e suspect de propagandă rusă.
"Activitatea grupului este independentă de funcționarea și structurile Guvernului, produsele primite urmând a fi analizate și, eventual, valorificate. Proiectul este inițiat de societatea civilă, iar Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific", mai transmite Biroul de presă al Guvernului.
Cu toate acestea, Biroul de presă al Guvernului a cerut comunicatorilor din ministere să transmită feedback pe 6 narative de dezinformare, despre care li se explică faptul că “au fost stabilite de dezvoltator și în interiorul task-force-ului, din analizele și experiență anterioară, actualizate la conflictul din Ucraina, având funcționalitate extinsă și fiind integrate în procesul de AI”. DE asemenea, li s-a cerut să trimită propuneri sau idei pentru cuvinte cheie care să fie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză, în completarea exemplelor deja prezentate în cele 6 narative, cu un prim deadline: vineri 11 martie, ora 12.00, pe mailul comun al comunicatorilor din guvern și la cea a Lt. Col. Daniel Nistor (relații publice MAPN). În plus, departamentele de comunicare din ministere au fost rugați să desemneze o persoană (sau mai multe, după disponibilitate) care să fie parte a proiectului, în grupul de lucru. Motivație: “platforma identifică trendurile, narativele, știrile care generează informațiile false sau sunt elemente de propaganda, iar pentru unele dintre ele, pentru limitarea sau clarificarea acestora, va trebui un draft de răspuns foarte rapid” ; iar “modalitatea de răspuns (gen comunicat, postare pe rețelele de socializare, sincron TV, participare la emisiune etc) poate fi fie sugerată de specialiștii/experții participanți în proiect, fie de cei din instituție, în funcție de criterii care vor fi stabilite ulterior.”
Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Klaus Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtișag”. Pentru presa de investigație, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupție, incompetență sau alte deficiențe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe rețele sociale.
Comunicatorii guvernului consideră că, în actualul context, narativul „Palierul de decizie de la București este corupt” este un narativ al dezinformării și propagandei. O generalizare ce trece de preocuparea firească a autorităților de a găsi instrumente care să permită reacții rapide la informații false, într-un context militar și politic extrem de tensionat.
Distingerea informațiilor false și propagandei poate fi problematică și în cazul “markerilor” propuși la alte “narative de dezinformare” ce vor fi scanate de platforma guvernului în mediul online, pentru a fi contracarate. “Lipsa consensului”, „tradiții”, „spiritualitate”, „extindere” sunt, în percepția comunicatorilor guvernamentali, “markeri ai dezinformării”, termeni „încărcați”, specifici discursului de dezinformare”, dacă sunt asociați, după caz, unor “subiecți” precum NATO, România, Bruxelles, Ursula, Stoltenberg, Geoană, și alții.
Ce vor face mai departe Guvernul și Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, cu datele pe care platforma informatică le va interpreta ca fiind dezinformare sau propagandă în mediul online? Potrivit explicațiilor date comunicatorilor din Guvern, vor ajuta autoritățile să le contracareze rapid prin comunicate de presă, intervenții în studiourile TV, opinii de experți, etc. Încadrarea subiectivă sau discreționară în astfel de categorii a creat, însă, deja situații abuzive ori erori jenante din partea autorităților. Site-ul românesc aktual24.ro s-a trezit săptămâna trecută blocat împreună cu Sputnik și Russia Today, după ce Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), care nu are totuși nicio atribuție legală în blocarea accesului la internet, l-a trecut pe lista publicațiilor care ar dezinforma în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Ulterior, după proteste, a fost deblocat, purtătorul de cuvânt al Guvernului spunând sec că a fost vorba despre o eroare. Alte site-uri pentru care Guvernul a cerut anterior furnizorilor de internet blocarea accesului au rămas indisponibile, însă baza legală care permite închiderea unei publicații, fără o decizie judecătorească prin care să se stabilească o vinovăție, de către entități lipsite de astfel de atribuții, nu este nici acum clară.
CUM VA FUNCȚIONA PLATFORMA
Explicații date de echipa de comunicare a Guvernului către departamentele de relații publice din ministere:
“Global Focus, Active Watch, Media Wise și alte ONG-uri cu expertiză în media literacy, campanii de informare corectă a cetățenilor, monitorizare și analiză media, împreună cu CNA, au fost coagulate de către DSU într-un grup de lucru privind identificarea de “fake news” și surse de dezinformare în contextul situației din Ucraina, cu motoare de căutare, indexare pe mașini virtuale și algoritmi de realitate virtuală și inteligență artificială.
La inițiativa DSU s-a alăturat și Guvernul României.
Platforma, care are mai multe module, scanează mediul online (mainstream media, blog-uri, social media etc.), identifică și extrage - pe narativele stabilite - inclusiv folosind cuvintele cheie și grupuri de cuvinte cheie - elementele solicitate, într-o serie de formate: de la text scris, la statistici și elemente de interpretare, din care pot fi extrase trenduri, tendințe si potențiale direcții de acțiune ale agenților (agenții, actori etc.) care pot genera “fake news” și elemente specifice propagandei.”
SCHEMA LOGICĂ DIN SPATELE ARHITECTURII CERCETĂRII CANTITATIVE:
- SCOPUL: identificarea mesajelor de dezinformare, modul lor de diseminare și principalii vectori de diseminare, precum și identificarea trendurilor de dezinformare.
- O sintaxă generală a fost construită pentru extragerea tuturor instanțelor de comunicare (articole din online și postări din social media) cu relevanță pentru spațiul comunicațional român, în contextul crizei de securitate din Ucraina, într-un interval definit .
- Selectate cele mai relevante 6 narative de dezinformare din România care au legătură cu actuală criză din Ucraina. Acestea vor fi codate și transformate în sintaxe de căutare (queries). Dintre cele 6, trei sunt narative specifice (care privesc exclusiv contextul românesc), iar trei sunt narative generice (care privesc un context larg, dar cu relevanță pentru România).
- Pentru ficare narativ se face o căutare, introducând sintagme construite pe schema:
(subiect) AND (context) AND (marker de dezinformare)
1. NARATIVE SPECIFICE
a. „Palierul de decizie de la București este corupt”
SUBIECT: “Guvern”, “Iohannis”, “Nicolae Ciucă”
CONTEXT: “corupție”, “incompetență”
MARKER DE DEZINFORMARE: “furtișag”, “mizerie”
b. „Lipsa de legitimitate a intervenției României în sprijinul Ucrainei”
SUBIECT: “România”, “ajutor”, “sprijin”
CONTEXT: “Războiul din Ucraina” (dimensiunea e complet codată)
MARKER DE DEZINFORMARE: "nu este prietena", "nu suntem prieteni", “dușmani”, “noua ordine mondială”
c. „România este o colonie a Vestului”
SUBIECT: “Guvern”, “Iohannis”, “Nicolae Ciucă”
CONTEXT: Războiul din Ucraina
MARKER DE DEZINFORMARE: “slugi”, “colonie”, (“renunțare” AND “suveranitate”)……..
2. NARATIVE GENERICE
a. „NATO/EU sunt slabe”
SUBIECT: “NATO”, “Alianța Nord Atlantică”, “Alianța Nord-Atlantică”, “Pactul nord-atlantic”, “Stoltenberg”, “Geoana”
CONTEXT: UE, “Uniunea Europeana”, “Bruxelles”, “Bruxellesul”, “von der Leyen”, “Ursula”, “articolul 5”, “intervenție”, “excludere aeriana”, “zona de excludere”, “sanctiuni”
MARKER DE DEZINFORMARE: “diviziuni”, “diviziune”, “divizat”, “lipsa consensului”....
b. „Democrația de tip vestic a eșuat”
SUBIECT: “UE”, “Uniunea Europeana”, “Bruxelles”, “Bruxellesul”, “Bruxelles-ul”, “von der Leyen”, “Ursula”
CONTEXT: “Razboiul din Ucraina”
MARKER DE DEZINFORMARE: (“decadent” ) AND (“tradiție”, “tradiții”, “valori tradiționale”, “homosexuali”, “LGBT”, “LGBTQ”, “LGBTQI”, “spiritualitate”, “valori ortodoxe”……)
c. „NATO a provocat Rusia”
SUBIECT: “NATO”, “Alianța Nord Atlantică”, “Pactul nord-atlantic”, “Stoltenberg”, “Geoană”
CONTEXT: “Războiul din Ucraina”
MARKER DE DEZINFORMARE: “provocare”, “extindere”, “forțarea granițelor”
PREGĂTIRI:
- Comunicatorii din ministere trebuie să trimită feedback pe 6 narative de dezinformare, despre care li se explică faptul că “au fost stabilite de dezvoltator și în interiorul task-force-ului, din analizele și experiență anterioară, actualizate la conflictul din Ucraina, având funcționalitate extinsă și fiind integrate în procesul de AI”
- Trebuie să trimită, de asemenea, propuneri sau idei pentru cuvinte cheie care să fie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză, în completarea exemplelor deja prezentate în cele 6 narative (cu subiect, context, marker de dezinformare) și cu atenție mai mare pe markerii de dezinformare.
- Deadline: vineri 11 martie, pe mailul comun al comunicatorilor din guvern și la cea a Lt. Col. Daniel Nistor (relații publice MAPN).
- Departamentele de comunicare din ministere trebuie să desemneze o persoană (sau mai multe, după disponibilitate) care să fie parte a proiectului, în grupul de lucru. Motivație: “platforma identifică trendurile, narativele, știrile care generează informațiile false sau sunt elemente de propaganda, iar pentru unele dintre ele, pentru limitarea sau clarificarea acestora, va trebui un draft de răspuns foarte rapid” ; iar “modalitatea de răspuns (gen comunicat, postare pe rețelele de socializare, sincron TV, participare la emisiune etc) poate fi fie sugerată de specialiștii/experții participanți în proiect, fie de cei din instituție, în funcție de criterii care vor fi stabilite ulterior.”
- Platforma e în stadiul de dezvoltare și integrare a elementelor funcționale - un termen de prezentare urmând a fi stabilit în scurt timp.
- Platforma va avea și un buton, un formular sau un e-mail unde vor putea fi sesizate și transmise linkurile către știrile false/deformate sau de propaganda. O discuție în acest a început și cu CNA.
