Agenția spațială chineză construiește un nou telescop spațial care va rivaliza cu cele mai performante astfel de instrumente, inclusiv cu Telescopul Spațial James Webb (JWST), transmite Live Science.
Cunoscut deocamdată drept proiectul CSST (China Space Station Telescope), acest telescop urmează să dispună de aceeași putere ca Telescopul Spațial James Webb, un instrument de ultimă generație, dar are și avantajul că va putea fi reparat complet și modernizat din spațiu.
Astfel, CSST se va alătura noii generații de telescoape extrem de puternice, așa cum este și Telescopul Spațial Euclid, care a fost lansat de Agenția Spațială Europeană în iulie 2023; Telescopul Spațial Nancy Grace Roman, al NASA, care se află pe ultima turnantă a pregătirilor de lansare și Observatorul Vera C. Rubin, o instalație terestră masivă ce urmează să fie inaugurată în cursul verii, scrie Agerpres.
Aceste observatoare vor avea o gamă largă de ținte, dar una dintre principalele lor misiuni va fi să exploreze profunzimile Universului în încercarea de a soluționa mai multe mistere cosmologice.
În dialectul mandarin noul telescop chinezesc este numit Xuntian, care s-ar traduce prin 'privind cerul'. Oamenii de știință care lucrează la acest proiect au prezentat noi detalii în cadrul unui articol postat la 25 ianuarie în baza de date preprint arXiv.
Urmând să fie lansat în cursul anului 2026, telescopul CSST va avea o oglindă principală cu diametrul de 2 metri. Deși puțin mai mică decât oglinda Telescopului Spațial Hubble, sistemele de optică avansată cu care va fi prevăzut CSST îi vor oferi un câmp vizual de cel puțin 300 de ori mai larg decât al lui Hubble. Observațiile noului telescop vor acoperi spectrul luminii de la aproape-ultraviolet la aproape-infraroșu.
Unul dintre obiectivele sale va fi măsurarea fenomenului de lentilă gravitațională slabă (weak gravitational lensing). Lumina galaxiilor îndepărtate este ușor deviată de la traiectorie din cauza unor curburi relativ mici ale spațiului produse de galaxiile aflate în drumul său. Prin cartografierea a sute de mii de galaxii și căutarea unor distorsiuni subtile ale formei acestora, astronomii speră să poată obține hărți cât mai precise ale distribuției materiei în Univers. Astfel de hărți ar putea oferi indicii cu privire la misterioasa natură a materiei întunecate, care reprezintă majoritatea materiei din Univers dar nu interacționează cu lumina și astfel nu poate fi detectată direct.
La scară mare, CSST va fi folosit pentru a studia statistic vidurile cosmice și roiurile galactice - grupuri cu densitate mare de galaxii. Vidurile sunt zonele vaste și goale dintre galaxii. Proprietățile vidurilor cosmice și ale roiurilor galactice - dimensiunea lor, distanța dintre ele etc - ar fi dependente de natura energiei întunecate, misterioasa energie despre care se crede că este responsabilă de expansiunea accelerată a Universului.
De asemenea, CSST va fi folosit pentru a căuta supernove și pentru a măsura oscilațiile acustice barionice. Supernovele asigură măsurători fixe ale galaxiilor îndepărtate, iar oscilația acustică barionică este o reminiscență de când Universul era o plasmă fierbinte, în urmă cu aproximativ 13,8 miliarde de ani, după Big Bang. Ambele reprezintă instrumente vitale pentru a înțelege evoluția Universului.
Marele atu pentru CSST este însă faptul că va funcționa ca o stație spațială. După lansare, va fi poziționat pe o orbită apropiată de stația spațială chinezească Tiangong. Cele două obiecte spațiale nu vor zbura mereu unul lângă celălalt, dar orbitele le vor aduce alături în mod regulat. Astfel, astronauții chinezi vor putea desfășura intervenții de service și mentenanță a telescopului orbital și-l vor putea moderniza, adăugând subsisteme noi și performante, avantaj pe care celelalte telescoape spațiale nu-l au.
