Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, atacurile cibernetice au devenit o amenințare constantă pentru companii, organizații și utilizatori individuali. Companiile private, de la bănci la furnizorii de IT, sunt ținte principale pentru hackeri.
Dan Alexandru Barbu, CEO Matteale Consulting Services, furnizor de servicii și strategii IT, arată care sunt cele mai comune tipuri de atacuri cibernetice și cum trebuie acționat.
Phishing – Este o metodă care implică trimiterea de e-mailuri, mesaje sau site-uri false, care par a fi de încredere. Prin acestea atacatorii încearcă să obțină informații sensibile, cum ar fi parole, detalii bancare sau alte date confidențiale. Pentru a preveni acest tip de atac, educația utilizatorilor este esențială. Trebuie să învățăm să recunoaștem e-mailurile false și să evităm deschiderea linkurilor sau atașamentelor suspecte. Folosirea autentificării multi-factor (MFA) adaugă o protecție suplimentară. „Nu dați click pe linkuri sau atașamente din e-mailuri sau mesaje nesolicitate; folosiți un filtru anti-phishing în clienții de e-mail și verificați întotdeauna adresa expeditorului și domeniul înainte de a furniza date sensibile.”
Atacuri de tip Malware - Malware-ul este un software rău intenționat (viruși, troieni, ransomware) conceput să deterioreze sau să obțină acces neautorizat la sisteme informatice. Instalarea și actualizarea constantă a unui antivirus eficient și menținerea tuturor aplicațiilor la zi prin actualizări de securitate ajută la reducerea riscului de malware. „Actualizați regulat software-ul și sistemul de operare pentru a remedia vulnerabilitățile; utilizați un antivirus puternic și firewall-uri; evitați să descărcați software din surse neoficiale.”
Ransomware - criptează datele unui utilizator și cere o răscumpărare pentru deblocarea lor. Aceste atacuri au crescut semnificativ în ultimii ani și afectează inclusiv instituții mari. Backup-ul regulat al datelor și stocarea acestora în locații sigure, precum și educarea utilizatorilor să nu deschidă atașamente sau linkuri dubioase, sunt măsuri critice. „Faceți backup regulat al datelor și păstrați-l offline; nu deschideți fișiere necunoscute și evitați accesarea site-urilor neautentificate și segmentați rețelele pentru a limita răspândirea malware-ului.”
Atacuri DDoS (Distributed Denial of Service) – Aceste atacuri Vizează inundarea serverelor sau a rețelelor cu trafic fals, ducând la indisponibilitatea serviciilor. Utilizarea de soluții de protecție DDoS, cum ar fi firewall-urile specializate și sisteme de detectare a traficului neobișnuit, poate ajuta la prevenirea acestui tip de atac. „Folosiți soluții de protecție DDoS, cum ar fi un serviciu CDN (Content Delivery Network); monitorizați traficul și implementați măsuri pentru detectarea și blocarea accesului malițios.”
Atacuri prin forță brută (Brute Force) - Aceste atacuri presupun încercarea automată de multiple combinații de parole pentru a obține acces la un cont sau sistem. Folosirea parolelor complexe, schimbarea regulată a acestora și implementarea autentificării cu mai mulți factori sunt metode esențiale pentru prevenirea acestor atacuri. „Utilizați parole complexe și unice pentru fiecare cont; activați autentificarea multi-factor (MFA); limitați numărul de încercări de logare eșuate și blocați IP-urile suspecte.”
Exploatarea vulnerabilităților software - Atacatorii profită de vulnerabilitățile cunoscute în software pentru a obține acces neautorizat sau a executa cod malițios. Menținerea aplicațiilor și a sistemelor de operare actualizate cu ultimele patch-uri de securitate este crucială pentru a elimina aceste vulnerabilități. „Actualizați constant toate aplicațiile și sistemele cu cele mai recente patch-uri de securitate; folosiți un sistem de gestionare a vulnerabilităților pentru a identifica și remedia punctele slabe.”
Injecții SQL - Acest atac implică inserarea de cod SQL malițios într-o interogare de bază de date, permițând atacatorilor să acceseze sau să manipuleze datele. Validarea și verificarea riguroasă a intrărilor utilizatorilor, utilizarea procedurilor stocate și a altor măsuri de securitate a bazelor de date sunt esențiale pentru a preveni injecțiile SQL. „Validați și sanitizați toate intrările utilizatorilor pentru a preveni codul malițios; folosiți proceduri stocate sau interogări pregătite în loc de interogări SQL directe; implementați măsuri de securitate în cadrul aplicațiilor web.”
CITEȘTE ȘI Președintele Stellantis și al Ferrari, acuzat de fraude fiscale de milioane de euroInterceptarea comunicațiilor (Man-in-the-Middle) - Într-un atac Man-in-the-Middle, atacatorul interceptează și poate manipula comunicațiile între două părți fără că acestea să își dea seama. Utilizarea criptării datelor, cum ar fi prin HTTPS sau VPN, protejează informațiile sensibile împotriva interceptării. „Folosiți criptarea SSL/TLS pentru toate comunicațiile sensibile; evitați utilizarea rețelelor Wi-Fi publice fără VPN; activați autentificarea mutuală pentru a verifica legitimitatea fiecărei părți implicate în comunicare.”
Atacuri interne (Insider Threats) - Aceste atacuri sunt realizate de angajați sau colaboratori care au acces la sistemele interne și pot exploata acest acces. Implementarea controalelor de acces stricte, monitorizarea activităților angajaților și utilizarea tehnologiilor de audit sunt măsuri eficiente pentru a limita atacurile interne. „Implementați controale stricte de acces la date și monitorizați activitatea angajaților; folosiți autentificarea bazată pe roluri (RBAC) pentru a limita accesul la informații sensibile; oferiți educație periodică despre securitate cibernetică angajaților.”
Atacuri prin Social Engineering - Aceste atacuri se bazează pe manipularea psihologică a victimelor pentru a divulga informații confidențiale sau pentru a efectua acțiuni dăunătoare. Educația utilizatorilor cu privire la riscurile de social engineering și implementarea unor proceduri stricte de verificare a identității sunt esențiale pentru prevenirea acestui tip de atac. „Instruirea angajaților pentru a recunoaște tacticile de social engineering; implementați politici stricte de verificare a identității înainte de a oferi informații sensibile; cultivați o cultură de securitate în cadrul organizației, unde orice interacțiune suspectă este raportată imediat.”