Alături de piața titlurilor de stat, fondurile închise de tip ETF repreziontă un alt debușeu prin care banca centrală a Japoniei ar putea să-și extindă bilanțul, au declarat pentru Reuters surse având conexiuni la instituție.
De la lansarea planului de stimulare a economiei nipone de către premierul Shinzo Abe acum 3 ani, Banca Japoniei condusă de Haruhiko Kuroda a cumpărat anual câte 3,3 trilioane de yeni (30 miliarde dolari) unități ale ETF-urilor, fonduri închise care replică structura unor indici. Întreaga de piață de ETF-uri este de 15,8 trilioane yeni (144,5 miliarde dolari), iar Banca Japoniei deja deține jumătate din ea.
Nu dau semne că se vor opri. Surse apropiate de instituție au declarat pentru Reuters că, alături de bondurile guvernamentale ETF-urile sunt un bun debușeu pentru ca banca centrală să-și extindă bilanțul. „Încă mai este loc pentru a crește achizițiile Băncii Japoniei la sume uriașe”, a spus una dintre surse.
CITEȘTE ȘI Lazea, BNR: Politicile post-criză ale băncilor centrale au pornit de la un diagnostic greșit 28 noiembrie - Profit Financial.forum
Autoritatea de politică monetară niponă emite monedă și în contul acesteia achiziționează titluri de valoare din piața secundară. Principala destinație au fost titlurile de stat unde achizițiile s-au ridicat la 80 trilioane yeni (731 miliarde dolari).
Totul pentru inflație. Care inflație?
Sunt măsuri neconvenționale luate în disperare pentru susținerea unei rate a inflației de 2% într-o țară care a cunoscut 20 de ani de deflație după spargerea bulei creditului de la finele anilor ’80. Cei 3 ani de stimulente nu au fost deajuns pentru a reaprinde inflația într-o economie lovită de îmbătrânirea populației.
Un fost executiv al Băncii Japoniei spune că piața ar mai putea fi surprinsă pentru a reacționa în sensul reaprinderii inflației doar de o combinație între tăierea de dobândă și achiziții masive din piața secundară de bonduri guvernamentale și ETF-uri.
Deja Banca Japoniei are o politică monetară de -0,1%. O altă amputare a acestui nivel, spun analiști din piață, ar face însă marile bănci – deja penalizate pentru deținerea de cash – să fie încă și mai puțin doritoare să-și înstrăineze bondurile de pe bilanțuri, ceea ce limitează orice încercare a Băncii Japoniei de a-și extinde cumpărările.
Chiar vor să cumpere toată bursa?
Richard Jerram, economist la Bank of Singapore, spune că, în aceste condiții, cam singurul debușeu rămas este cel al ETF-urilor. Dacă stocul actual de dețineri este deja acaparat în proporție de peste jumătate de Banca Japoniei, în schimb casele de brokeraj încă mai pot împacheta coșuri de acțiuni din totalul capitalizării de 500 trilioane yeni (4,57 trilioane dolari) al indicelui compozit TOPIX al Bursei de la Tokyo.
Aceasta ar fi o potențială sursă și de ridicare a prețurilor acțiunilor, dând un impuls sentimentului din piață al investitorilor, spun analiștii. Scepticii sunt, însă, neîncrezători. De îndată ce Banca Japoniei ar dori să retragă lichiditatea din piață, aceasta ar destabiliza pieței, spune Andrew Meredith, co-managing director at Tyton Capital Advisors.
CITEȘTE ȘI Un oficial BCE spune că dobânzile mai pot scădea dacă economia nu își revine Surse apropiate instituției spun că acest moment nu este aproape: „Nu cred că un exit este sus pe lista de priorități a Băncii Japoniei.” Gigantul bancar anglo-asiatic HSBC mizează că în acest an cumpărările de ETF-uri ale Băncii Japoniei ar putea să se ridice la 13 trilioane de dolari, ca demonstrație pentru hotărârea băncii centrale de a-și îndeplinească obiectivul de inflație.
Jerram de la Bank of Singapore nu este convins că achizițiile de ETF-uri ar ajuta foarte mult Banca Japoniei să-și atingă țintele și că, oricum, nu există în mod clar o curea de transmisie însă impulsul monetar și performanța economică. „Fac ceva doar de dragul de a face ceva și lumea îi dă seama destul de repede de asta”, a mai spus Jerram.
