Săptămâna aceasta vine cu o avalanșă de rezultate financiare și date economice care pot influența semnificativ direcția piețelor.
Astăzi, investitorii urmăresc raportările trimestriale ale unor companii importante precum Tesla, General Electric, Visa și Intuitive Surgical.
Miercuri, atenția se va muta pe datele PMI pentru industria manufacturieră din Germania și Marea Britanie, indicatori relevanți pentru ritmul economiei europene. Tot miercuri, sezonul de earnings atinge un alt moment important, cu raportări de la Boeing, AT&T, IBM, Philip Morris, ServiceNow, Thermo Fisher Scientific, CME Group, Newmont și Ford.
Joi, din Statele Unite vin date despre vânzările de locuințe existente și comenzile de bunuri durabile pentru luna martie. În paralel, continuă valul de raportări financiare, cu nume grele precum Alphabet, Intel, Microsoft, Procter & Gamble, Pepsi, Gilead Sciences, Merck și Caterpillar. Vineri, săptămâna se încheie cu date privind vânzările cu amănuntul din Marea Britanie și rezultatele financiare ale AbbVie, ExxonMobil și Aon.
Piețele tremură sub greutatea incertitudinii
Piețele americane nu dau semne de petrecere. Până la finalul săptămânii trecute, indicele S&P 500 pierduse 8% de la începutul anului, iar dolarul se depreciase considerabil: 9% față de yen și euro, și 10% față de francul elvețian.
Dow Jones a închis ziua de luni cu o scădere de 971,82 puncte, adică 2,48%, în timp ce S&P 500 a pierdut 124,5 puncte sau 2,36%. Nasdaq a scăzut cu 415,55 puncte, adică 2.55%, iar Russell 2000 a închis în jos cu 2,14%. Nici piețele canadiene nu au fost mai optimiste, indicele TSX Composite a scăzut cu 183,95 puncte (-0,76%), până la nivelul de 24.008,86, în timp ce TSX 60 a pierdut 10,15 puncte (-0,7%), închizând la 1.440,86. În Brazilia, Bovespa a crescut cu peste 1%, semn că investitorii caută alternative în piețele emergente.
În Asia, piețele au avut o zi mixtă. NIKKEI 225 din Japonia a scăzut cu 450,36 puncte (-1,30%), în timp ce Shanghai Composite a crescut cu 14,70 puncte (+0,45%). Indicii Hang Seng și ASX 200 au fost închiși, iar în India, SENSEX a urcat cu 855,30 puncte (+1,09%), iar Nifty50 a crescut cu 273,90 puncte (+1,15%).
În acest context tensionat, apelurile fostului președinte Donald Trump pentru reducerea imediată a dobânzilor nu fac decât să adâncească incertitudinea. Criticile îndreptate către Fed și președintele Jerome Powell vin într-un moment în care indicatorii economici transmit deja semnale contradictorii. Declinul principalilor indici bursieri este alimentat în special de scăderile din sectoarele tehnologic și de consum discreționar, două domenii sensibile la mișcările de dobândă și la sentimentul general de piață. Pe termen mediu, această corecție poate crea oportunități pentru investitorii dispuși să intre pe acțiuni de calitate, dar temporar penalizate de contextul macroeconomic.
În timp ce o parte a clasei politice cere relaxarea monetară, unele instituții financiare, precum Macquarie Asset Management, susțin nevoia unei politici mai restrictive, pentru a menține credibilitatea luptei anti-inflație. Pe fondul inflației persistente, al încetinirii creșterii economice și al disputelor comerciale, deciziile băncilor centrale riscă să devină tot mai politizate – cu efecte greu de cuantificat asupra încrederii în piețele financiare.
În acest climat, JP Morgan adoptă o poziție tactică pesimistă față de acțiunile americane. Dacă anterior estimau un interval de tranzacționare între 5.200 și 5.700 pentru S&P 500, analiștii băncii consideră acum mai realistă o coborâre a intervalului spre 5.000 – 5.500 USD. Persistența tensiunilor comerciale dintre SUA și China forțează piața să reevalueze impactul unui război comercial prelungit. Deși există riscul unor spike-uri în sus cauzate de rezultate financiare bune sau absența temporară a știrilor despre tarife vamale, sentimentul general rămâne precaut. Fără un acord clar și complet între SUA și China, direcția dominantă a pieței rămâne una de corecție graduală.
De la aur și obligațiuni la valute și energie
Pe piețele valutare asiatice, dolarul australian și cel neozeelandez s-au apreciat, în timp ce dolarul american a pierdut teren în fața yenului japonez și a yuanului chinez. Această dinamică reflectă percepția investitorilor asupra riscului valutar și repoziționarea în funcție de politicile monetare regionale. Pe piața valutară europeană, euro și lira sterlină s-au întărit față de dolar, în timp ce francul elvețian a câștigat semnificativ, semn că investitorii continuă să-și caute refugiul în valute aparent mai stabile.
Aurul a atins ieri un nou maxim, depășind pragul de 3.413 USD per uncie, cu un avans de 2,62% într-o singură zi. Argintul a urcat cu 0,52%, iar investitorii continuă să se îndrepte către active tangibile într-un climat global marcat de volatilitate și lipsă de încredere în politicile monetare.
Piețele de energie au avut o zi negativă. Prețul petrolului WTI a scăzut cu 2,63%, iar Brent-ul cu 2,84%. Gazul natural a suferit un declin accentuat de peste 5%, iar carburanții rafinați, precum benzina și păcura, au înregistrat scăderi între 1,6% și 1,8%. Pe partea pozitivă, printre cele mai performante materii prime se numără, alături de aur, cuprul și cacaua, în timp ce cele mai mari pierderi au fost înregistrate la gaze naturale, suc de portocale și brânză.
Pe piața obligațiunilor, Japonia a înregistrat un randament de 1,289%, în timp ce randamentele titlurilor americane au urcat la 4,395% pentru cele pe 10 ani și 4,90% pentru cele pe 30 de ani. În Europa, randamentele obligațiunilor suverane variază: Bund-urile germane se tranzacționează la 2,4695%, titlurile franceze la 3,239%, iar cele italiene la 3,645%. Obligațiunile britanice – Gilts - au randamente de 4,57%, în timp ce Turcia iese în evidență cu un randament uriaș de 31,55%.
Dolarul american nu mai este văzut ca un refugiu sigur. Deși randamentele obligațiunilor americane au crescut, dolarul s-a depreciat, contrar logicii tradiționale. Acest paradox sugerează că obligațiunile americane își pierd atractivitatea din alte motive – poate lipsa de încredere în direcția economică sau instabilitatea politică.
Un semnal tehnic relevant vine din partea indicelui dolarului american (DXY), care a închis săptămâna sub pragul de 100 pentru prima dată din iulie 2023. Acest nivel a funcționat ca un suport important în ultimii doi ani, iar spargerea lui ridică noi întrebări legate de rezistența dolarului într-un climat marcat de incertitudine macroeconomică. Analiștii de la JP Morgan subliniază că, în mod tradițional, o creștere a randamentelor obligațiunilor ar trebui să susțină moneda americană, însă mișcarea recentă indică o decuplare între ratele dobânzilor și evoluția dolarului. Chiar dacă este posibilă o revenire pe termen scurt, sub efectul randamentelor mai ridicate, scăderea sub 100 sugerează o deteriorare mai profundă a sentimentului față de USD – o evoluție care ar putea reflecta pierderea statutului său de activ-refugiu într-un context geopolitic și economic tot mai fragil.
În acest context, yenul japonez devine interesant. Japonia are un excedent comercial cu SUA și caută o soluție diplomatică în negocierile privind taxele vamale. Honda a anunțat că ia în calcul mutarea unor fabrici din Mexic și Canada în Statele Unite, ceea ce indică o dinamică regională în schimbare.
Acest material are scop exclusiv informativ și nu reprezintă un sfat de investiții.
Justin Ștefan – comentator financiar și investitor individual
