Președintele SIF Banat Crișana, Bogdan Drăgoi, spune că investitorii au banii pregătiți, dar pe bursă nu vin emitenți noi. Instituțiile pieței ar trebui să creeze un climat pentru sosirea companiilor private întrucât statul deja a făcut ce a depins de el. Chiar dacă guvernul va aduce pe piață Hidroelectrica, aceasta nu ar însemna prea mult fără accesarea pieței și de către alte firme. „Și după Hidro ce se întâmplă?!”
Șeful SIF-ului cu cele mai mari active reclamă absența „mărfii” la Bursa de Valori București. SIF Banat Crișana (SIF1) și-a bugetat pentru acest an un bilanț care prevede un profit brut de 75 milioane lei, fără vânzări de active. "Este o premieră, din cunoștințele mele, realizarea unui buget care să prevadă marcarea unui profit consistent, care să excludă total vânzarea de active, deci decapitalizarea companiei". Abordarea societății este pentru reinvestire, cu atât mai mult cu cât sesizează oportunități în economia românească, însă problema este că nu au instrumente lichide pentru a realiza plasamente la BVB.
Este peisajul pieței de capital locale cel care nu permite pentru un moment o politică de investiții mai temerară. Bogdan Drăgoi, președinte al SIF Banat Crișana, a descris într-un interviu, pentru Profit.ro, piața bursieră așa cum se vede în momentul de față: „Din păcate, în acest moment, piața nu este tocmai atractivă, din cauza volumelor reduse și a ofertei limitate de companii listate".
Vrea să facă mai mult pentru societatea a cărei conducere a preluat-o în urmă cu aproape un an de zile, dar este conștient de constrângerile de piață: „Potențialul de performare este ]n strânsă legătură cu piața în care activezi".
CITEȘTE ȘI Ludwik Sobolewski (BVB): Investitorii instituționali străini vor emitenți cu rulaje zilnice de cel puțin un milion de euro Drăgoi ar spune că ar trebui să existe cineva la nivelul pieței care să-și asume rolul de educare a potențialilor actori, astfel încât să avem companii de dimensiuni medii din sectorul privat care să intre în piață. Acest factor de tracțiune ar trebui să vină din zona pieței bursiere, întrucât deja statul a făcut ce a depins de el, în principal aducerea companiilor de stat la cota bursei prin listarea unor pachete minoritare sau chiar a cedării pachetului de control ca în cazul Electrica (EL).
Guvernul realizează oferte publice primare de 8 ani de zile și va urma și oferta Hidroelectrica, față de care există creată o așteptare într-atât de mare, încât s-ar putea să se subscrie de cel puțin 5 ori. „Și după Hidro ce se întâmplă?!”, lansează provocarea Drăgoi. Vor fi investitori instituționali care vor cumpăra și vor adopta politica „buy & hold”.
Lichiditatea nu poate fi adusă decât dacă ar fi un flux constant al intrării în piață a companiilor private de dimensiuni medii. Antreprenorii ar trebui să vadă în bursă varianta complementară a finanțării bancare. Abia în măsura în care aceștia vor privi piața de capital ca pe oportunitate, există premisa dezvoltării bursei locale. „Dacă există ofertă, există și piață competitivă", zice șeful SIF Banat Crișana.
Sunt investitori și bani, însă nu avem companii
Verdictul interlocutorului nostru este că principala deficiență a pieței locale o reprezintă lipsa de emitenți întrucât investitori există. Numai în fondurile de pensii intră anual 2-3 miliarde lei, dintre care aproximativ 1 miliard de lei ar putea fi destinat investițiilor în acțiuni. „Au multe lichidități, dar puține opțiuni spre care să le direcționeze", spune Drăgoi, mult timp oficial în Ministerul Finanțelor Publice, inclusiv pe cea mai înaltă poziție, cea de ministru, pe care a ocupat-o în 2012, în cabinetul Mihai Răzvan Ungureanu.
Dilema unei entități de investiții ancorate în piața românească este că dacă le apare o oportunitate de vânzare pentru un pachet de acțiuni - să zicem în valoare de un milion de euro – mai degrabă nu vând, pentru că nu știu în ce să bage ulterior banii. Aceasta contribuie la gripajul pieței, la lipsa de lichiditate. Este problema care poate fi rezolvată doar prin existența unor noi debușee, a unor noi emitenți.
Este un diagnostic diametral opus față de cel pus de directorul general al Bursei de Valori București, polonezul Ludwik Sobolewski. Deși mizează pe listările marilor companii de stat, demersurile de marketing ale operatorului de piață pentru dezvoltarea sistemului alternativ de tranzacționare AeRO, l-au făcut să fie convins că există firme care pot veni către piață în România, dar că nu există o clasă de investitori.
CITEȘTE ȘI Sobolewski (BVB): Operațiunea SIF Moldova are temei legal robust, iar piața AeRO oferă oportunități. Beze (AIPC): Șeful BVB nu înțelege piața La jumătatea lunii martie, cu ocazia Forumului pentru Investitorii Individuali din România, Sobolewski a invocat o discuție cu cineva care, văzând prezentările de companii în vederea listării pe piața AeRO, i-a spus că nu ar fi crezut că există atâtea societăți bune în România. "Eu nu aveam nicio îndoială de acest lucru - i-a răspuns directorul Bursei - problema noastră este că nu avem investitori."
În partea instituțională, SIF Banat Crișana este un investitor care dorește să investească, dar nu găsește pachete de acțiuni disponibile pe piața reglementată. Pe sistemul alternativ de tranzacționare are interdicție de plasament și Bogdan Drăgoi întoarce capul când aude de AeRO: "pentru noi, sistemul alternativ nu este o opțiune reală".
Mai mult decât atât, întâlnirile sale cu investitori din străinătate i-au arătat că aceștia sunt atrași de oportunitatea de a investi în România, însă problema este tocmai cea de lichiditate și de diversitate redusă a companiilor prezente în piață: "există interes pentru piața românească, dar se confruntă cu aceeași problemă ca și investitorii locali: oferta limitată și lichiditatea redusă".
Mai sunt reverberații ale anchetei procurorilor DIICOT?
Înainte de a fi ales președinte al SIF Banat Crișana, interlocutorul nostru a fost timp de 2 ani consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu. A venit la conducerea unei societăți pe care antecesorul său, Dragoș Bîlteanu, a fost nevoit să o părăsească după un scandal declanșat de o anchetă a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Comunicatul instituției din zona Parchetului Public din 8 decembrie 2014 menționa că „în cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2012 –2014, membrii grupării au constituit un grup infracțional organizat ce a avut ca scop obținerea de sume de bani din patrimoniul SIF Banat Crișana SA și SIF Muntenia SA București, prin delapidarea acestora (în modalitatea însușirii/traficării), fonduri ce au fost transferate ulterior prin intermediul mai multor societăți nerezidente (offshore), controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, tocmai pentru a ascunde adevărata natură a provenienței acestora.”
Am întrebat despre impactul acestui scandal asupra societății. Președintele SIF Banat Crișana evită: „Nu comentez.” Nu pare stânjenit, dar este clar că nici nu îi este confortabil să vorbească. Este de înțeles? Nu știm ce relevanță are evocarea contextului, însă menționăm că interviul cu Bogdan Drăgoi l-am avut la sediul sucursalei din București a SIF Banat Crișana din Calea Floreasca, nr.175. La același etaj 7 al clădirii de birouri își are sediul și Romenergo, firma prin care Bîlteanu și-a făcut intrarea la SIF1.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Deal-ul Ponta-Rompetrol din 2013 riscă să pice. Sechestrul DIICOT se "încalecă" cu cel al ANAF din 2010 Primele suspiciuni în piață față de bunele intenții avute față de SIF de fosta conducere, care acum 3 ani și jumătate prelua frâiele de la Ioan Cuzman, au fost plasamentele din vara anului 2013 în obligațiunile în valoare de 27 milioane lei emise de Romenergo și investiția de 20,3 milioane de lei în Azuga Turism.
Sunt scandaluri vechi, pe care Drăgoi nu le vede ca un impendiment pentru investitori. Spune că, în acest an, la evenimentele Romania Investors’ Days organizate de Fondul Proprietatea (FP), a avut nu mai puțin de 20 de întâlniri unu la unu cu investitori la Londra și alte 14 astfel de întrevederi la New York. Niciunul dintre partenerii de discuții nu au ridicat astfel de probleme. Cele mai importante erau legate de lichiditate: „În cât timp ies din investiția mea?”
Discount-urile, bată-le vina!
Un argument al acestei aversiuni pare a fi dat chiar de piață. Probabil, nu întâmplător, SIF Banat Crișana și SIF Muntenia se tranzacționează cu cele mai mari discount-uri față de activele nete dintre societățile din componența indicelui financiar BET-FI, ceea ce nu era cazul înainte de scandalul de la finele lui 2014, când DIICOT menționa că „există suspiciuni că membrii grupului infracțional organizat s-au implicat și în operațiuni de manipularea pieței de capital”.
Dacă la jumătatea lunii mai a acestui an discount-ul de piață al SIF Muntenia era de 60%, în cazul SIF Banat Crișana diferența între valoarea unitară a activului net de 3,2213 lei/acțiune și prețul de 1,41 lei/acțiune de la finele zilei în care au fost publicat bilanțul societății, la nivelul sfârșitului lui aprilie, era de 56,23%. O penalizare drastică a unei societăți cu un activ net de 1,77 miliarde lei, în scădere cu 2,07% față de cel de 1,80 miliarde lei la finele lui martie.
CITEȘTE ȘI Societățile financiare de la BVB, discounturi de 33-60% față de activele nete Discountul de piață este perceput ca o anomalie de actuala conducere a SIF1. „Avem o piață un pic disfuncțională”, spune Drăgoi. El are o prioritate în reducerea acestui diferențial dintre activul net și prețul de piață. În acest sens, a fost supus aprobării Adunării Generale a Acționarilor și derularea un program de răscumpărări pentru număr de până la 30,85 milioane titluri proprii, dintre care 28,85 milioane titluri, reprezentând 5,25% din capitalul social al societății, ar urma să fie anulate, iar alte 2 milioane titluri pentru recompensarea managementului și angajaților.
Cum recompensăm managerii?
Și în interviul nostru, Drăgoi a spus că el crede în schemele de bonificare a managerilor, dar înțelege și nemulțumirile din piață ale investitorilor de portofoliu, fapt pentru care nu marșează pe subiect. "Este un subiect care nu va fi niciodată tranșat", ne spune.
Într-adevăr, la anunțul respectiv de la jumătatea lunii martie, cotația SIF1 a coborât intraday chiar și cu 2% sub referință, subperformând de 3 ori mediei pieței. Victor Savu, membru al Asociației Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC), declara atunci pentru Profit.ro că "SIF-urile nu au fost niciodată până acum pentru acționari și cu siguranță nu vor deveni de acum înainte."
Adept de principiu al bonificării managerilor cu acțiuni preferențiale, Savu considera prea generoasă schema de compensare, un calcul al său indicând un câștig mediu pe angajat de 61.200 de lei, pentru care, încasând dividende, un investitor de portofoliu ar fi trebuit să aibă un pachet de 612.000 titluri cu simbolul SIF1. "Ce o fi in sufletul unui investitor care a riscat 933.000 lei investind în acțiunea SIF1 și vede că iepurașul aduce cadou unui fericit angajat un bonus echivalent sumei uriașe, neriscând niciun ban, făcându-și doar job-ul pentru care este plătit... regește?...", declara Savu.
CITEȘTE ȘI De ce program de răscumpărări și nu dividende la SIF Banat-Crișana Bogdan Drăgoi nu așteaptă numai gratuitele. Pune și bani la bătaie. O raportare a Raiffeisen Bank publicată pe portalul Bursei de Valori București indică faptul că acesta a cumpărat 10.000 de titluri SIF Banat Crișana la prețul de 1,4046 lei/acțiune, ceea ce ridică valoarea plasamentului la puțin peste 14.000 de lei. Este singura achiziție, ne spune cumpărătorul, care ne explică și decizia de finanțe personale: „Eu chiar cred în SIF1. Sunt mai mult decât implicat în tot ce se întâmplă la SIF1.”
Ce companii mai umplu pușculița SIF Banat Crișana
Conducerea SIF Banat Crișana are 3 direcții principale de dezvoltare. Prima este constituită de plasamentele în companiile care au un cvasi-monopol în piața românească de energie, a doua este legată de investițiile în agricultură (însă nu pe parte de operare, ci de deținere, cumpărare de terenuri arabile și facilități logistice), iar cea de-a treia o reprezintă ameliorarea performanței firmelor la care societatea are participații majoritare. Drăgoi citează Vrancart Adjud, Biofarm București și Napomar Cluj-Napoca: "Investim permanent și accesăm proiecte".
Producătorul de hârtie și cartoane Vrancart (VNC), unde SIF Banat Crișana are un pachet de control de 74,72%, a obținut într-adevăr rezultate în creștere. Anul trecut, veniturile companiei au fost de 209,85 milioane lei, cu 6,27% mai mari decât cele 197,47 milioane lei, realizate în 2014. O tendință confirmată de evoluția din primele 3 luni ale anului, când compania a avut încasări aproape cu 10% mai mari decât în T1 2015, iar profitul net trimestrial de 6,22 milioane lei a fost cu 30,67% mai mare față de câștigul de 4,76 milioane lei obținut cu un an în urmă.
CITEȘTE ȘI Vrancart, creștere de 10% a veniturilor trimestriale și cu aproape o treime a profitului net Biofarm București (BIO) a raportat pentru anul trecut vânzări de 149,7 milioane lei, cu 16% mai mari față 2014, și un profit de 28 milioane lei, în creștere cu 5,6%. Profitul din primul trimestru al acestui an s-a prăbușit, însă, cu peste 50%, la 6,49 milioane lei, comparativ 13,62 milioane lei în primele trei luni ale exercițiului financiar precedent. Este reducere drastică ce a apărut în contextul unui declin cu cu 24,76% în primul trimestru al acestui an, la 34,91 milioane lei, față de 45,79 milioane lei în intervalul corespondent din 2015.
Compania farmaceutică unde SIF Muntenia are pachetul majoritar, iar SIF Banat Crișana controlează cu puțin peste 22% din titluri, și-a bugetat pentru anul în curs investiții de 43,6 milioane lei (9,8 milioane euro), în majoritate pentru fabrica pe care compania o are în construcție în zona Gara Cățelu din București.
CITEȘTE ȘI Biofarm și-a bugetat investiții de 9,8 milioane euro, majoritatea pentru noua fabrică Întrebăm despre deținerile hoteliere ale SIF Banat Crișana din Oradea, societatea SIF Hoteluri (CAOR) listată la BVB, care a generat pierderi de 5 milioane în 2015, cărora li se adaugă pierderi trimestriale de 1,57 milioane lei la ultima raportare. Sunt pierderi financiare, contabile, ne răspunde Drăgoi. A fost recent numit un manager nou, care regândește business-ul și în principal o optimizare pe partea de cheltuieli. „Eu cred că va funcționa”, spune șeful SIF1 care se așteaptă ca, în general, activele societății să înceapă să producă mai mult.
CITEȘTE ȘI Deținerile hoteliere de la Oradea aduc pierderi trimestriale de 1,57 milioane lei SIF Banat Crișana Pentru primele 4 luni ale anului, societatea afișează un rezultat pozitiv al exercițiului, de 7,27 milioane lei, conform ultimei raportări. Este un punct de plecare pentru o politică de a obține câștiguri, fără a vinde active. „Cerea mai bună abordare este să te dezvolți și nu să te decapitalizezi”, spune Drăgoi, adăugând că toate SIF-urile au o abordare similară și nu vor să dezinvestească precum face Fondul Proprietatea (FP).
De ce nu vin companiile private pe bursă
Economia românească încă oferă randamente. „Țara noastră încă oferă oportunități. Noi nu suntem la capăt de funie...”, afirmă interlocutorul nostru. Problema la care se reîntoarce este aceea că din această economie prea puțin ajunge pe bursă.
Încearcă și o explicație pentru care antreprenorii nu fac pasul către piața de capital: „Lumea a rămas ancorată în perioada 2006-2007.” Este ceva care se regăsește mai ales atunci când proprietarii firmelor își evaluează terenurile companiilor. O parte dintre interlocutorii săi îi spun atunci când nu primesc un preț bun că numai terenul de sub firmă ar avea o anumită valoare. Drăgoi este nedumerit: „Tu vinzi imobiliare sau vinzi business?”
O explicație similară a oferit Laviniu Beze, președinte al Asociației Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC), cu ocazia evenimentului Profit Financial Forum, organizat de Profit.ro la sfârșitul lunii trecute. Antreprenorii nu pot trece psihologic peste „ofertele de neimaginat” pe care le-au primit în anii 2006-2007 și le-au refuzat. Acum, piața are alte prețuri și stă pe alte realități, însă proprietarii firmelor nu pot înțelege să-și înstrăineze firmele la prețuri care sunt la numai 5% din valoarea ofertelor pe care le-au primit sau pe care scontau în anii de „boom”, spunea Beze.
CITEȘTE ȘI De ce nu vin antreprenorii pe bursă SIF Banat Crișana nu capitulează. „Noi avem discuții continue”, spune Drăgoi. Un alt debușeu îl reprezintă marile societăți energetice de stat deja listate în anii precedenți, unde ar putea cumpăra pachete suplimentare. „Eu cred în companii; eu cred în business-urile respective”, ne declară președintele societății. Îl întrebăm dacă vor achiziționa pachete mai mari în cazul unor prăbușiri ale cotațiilor mai consistente, pe fondul unor turbulențe în piețele financiare internaționale. Ne răspunde diplomatic și general: „SIF1 deține lichidități și le folosește pentru a se dezvolta.”
Interlocutorul nostru pare conștient că, în momentul de față, investitorii se uită mai degrabă cu prudență față de orice ar însemna politică activă de investiții din partea societăților de investiții financiare. Jucătorii activi la Bursa de Valori București văd tot mai puțin SIF-urile ca un vehicul pentru investițiile lor. Preferă să realizeze plasamentele pe cont propriu și să încaseze cash-ul decât să-l lase la dispoziția managerilor. Este una dintre posibilele interpretări pentru lichiditatea tot mai mică a titlurilor societăților de investiții financiare listate la BVB. Rulajele pe toate cele 5 acțiuni abia însumează împreună sume de până la un milion de lei în multe ședințe de tranzacționare de la BVB, firmituri față de perioada de glorie 2006-2007, când transferurile pe acești emitenți se ridicau la milioane de euro, de multe ori peste jumătate din lichiditatea pieței. „Dacă ne uităm azi pe BET-FI, e un fel de vale a plângerii”, spune și Drăgoi.
Nu abdică, însă, și spune că ar trebui să existe o implicare mai mare din partea celor care pot atrage atenția pentru piața de capital, astfel încât aceasta să fie utilizată de antreprenori ca sursă de finanțare pentru companiile proprii. „Toate SIF-urile trebuie să fie mai active”, spune șeful SIF Banat Crișana. Este și nota în care se încheie discuția noastră. Bogdan Drăgoi vrea o responsabilizare ceva mai mare a actorilor din piață: „Puțin mai mult interes din partea managerilor de companii mari românești pentru comunicare.”
