Guvernul Norvegiei se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a permite Fondului Suveran de Investiții al țării, în valoare de 1.800 miliarde de dolari, să investească în anumite companii din industria de apărare, în contextul în care partidele de opoziție descriu interdicția actuală drept ”ilogică” în peisajul actual de securitate, transmite CNBC.
Fondul Global de Pensii al Guvernului Norvegiei, cel mai mare fond suveran din lume, are interdicție, încă de la începutul anilor 2000, de a investi în companii care produc componente esențiale pentru arme nucleare. În conformitate cu ghidurile etice ale fondului, sunt de asemenea excluse investițiile în firme care produc muniții cu dispersie, mine antipersonal și produse din tutun, printre altele, scrie News.ro.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Partidul Conservator (de centru-dreapta) din Norvegia susține că este momentul ca guvernul să ridice interdicția privind investițiile în anumite companii de apărare, invocând invazia Rusiei în Ucraina și reînarmarea semnificativă a unor state precum China.
”Ne confruntăm cu cea mai gravă criză de securitate de la Al Doilea Război Mondial încoace. Este o nevoie urgentă de investiții sporite în industria de apărare occidentală pentru a ne proteja securitatea, dar și pe cea a aliaților noștri,” a declarat Tina Bru, vicepreședinta Partidului Conservator, pentru CNBC.
Ea consideră că premierul norvegian Jonas Gahr Støre ar trebui să modifice cadrul etic al fondului suveran pentru a se asigura că firmele esențiale pentru securitatea Occidentului nu sunt excluse de la investiții.
Ministerul norvegian de Finanțe a refuzat să comenteze solicitarea CNBC, menționând că va răspunde mai întâi unei întrebări similare din partea Parlamentului.
Anterior, fondul a exclus companii precum BAE Systems din Marea Britanie – pentru implicarea în producția de componente nucleare – și Lockheed Martin din SUA, din cauza fabricării de muniții cu dispersie.
”În întreaga lume occidentală, se achiziționează arme esențiale de la companii care sunt excluse din portofoliul fondului suveran. Este ilogic ca Fondul de Pensii al Norvegiei să nu poată investi în aceleași companii din care statul cumpără echipamente prin bugetul public,” a adăugat Bru.
Partidul Laburist (de centru-stânga) guvernează în prezent singur, după destrămarea coaliției la începutul anului, cauzată de dispute interne legate de politicile energetice ale UE. Alegerile parlamentare sunt programate pentru luna septembrie.
Norvegia, membru fondator NATO, nu face parte din Uniunea Europeană, dar colaborează strâns cu aceasta prin Spațiul Economic European.
Industria de apărare în ascensiune
Dezbaterea privind modificarea politicii de investiții a fondului vine într-un moment în care cheltuielile pentru apărare sunt în creștere, iar profiturile companiilor din industrie ating noi maxime, pe fondul riscurilor geopolitice ridicate.
Acțiunile din sectorul apărării au fost în mod tradițional excluse din portofoliile fondurilor ESG (care respectă criterii de mediu, sociale și de guvernanță), din cauza implicațiilor etice. Totuși, în ultimele luni, managerii acestor fonduri au început să accepte tot mai mult ideea de a deține acțiuni ale companiilor de apărare.
Un purtător de cuvânt al Norges Bank Investment Management, care administrează fondul, a refuzat să comenteze apelurile privind revizuirea ghidurilor etice.
Fondul suveran al Norvegiei a fost înființat în anii 1990 pentru a investi surplusul generat de sectorul petrolier și gazier al țării. În prezent, are plasamente în peste 8.650 de companii din peste 60 de țări.
Deputatul Hans Andreas Limi, din Partidul Progresist (dreapta), a introdus recent un proiect de lege pentru a elimina interdicția privind investițiile în companii implicate în producția de arme nucleare, catalogând actualele restricții drept „ipocrite”, potrivit Financial Times.
Pe de altă parte, Ida Kassa Johannesen, șefa departamentului ESG comercial al Saxo Bank, a avertizat că Ministerul norvegian de Finanțe nu ar trebui să cedeze presiunilor politice pentru a ridica interdicția.
”În cele din urmă, Ministerul Finanțelor are responsabilitatea fiduciara de a lua decizii în interesul beneficiarilor fondului – adică al Norvegiei și al generațiilor viitoare – respectând legile și reglementările care guvernează mandatul fondului,” a declarat ea pentru CNBC.
