Băncile din zona euro sunt reziliente, însă trebuie să fie pregătite pentru șocuri geopolitice și consecințele acestora, inclusiv riscul ca lichiditatea să se evapore într-un context de piețe financiare instabile, a avertizat Claudia Buch, șefa supravegherii bancare din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE), transmite Reuters.
Schimbările de politică în anumite domenii cheie anunțate de administrația președintelui american Donald Trump au provocat incertitudini în rândul investitorilor în ultimele luni, iar decidenții europeni analizează acum cum aceste schimbări ar putea afecta creșterea economică, stabilitatea financiară și riscurile sistemice, scrie News.ro.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Această incertitudine se adaugă tensiunilor financiare și politice generate de războiul Rusiei în Ucraina și de sancțiunile occidentale care au urmat.
”O potențială deteriorare a calității activelor și posibilele perturbări economice cauzate de conflicte geopolitice sau de efectele sancțiunilor financiare impun o atenție sporită, un capital suficient și sisteme solide de guvernanță și management al riscurilor în bănci,” a subliniat Buch în raportul anual de supraveghere bancară al BCE.
Potrivit unor surse citate de Reuters, unii bancheri centrali și supraveghetori bancari din zona euro încep chiar să pună sub semnul întrebării dacă se mai pot baza pe Rezerva Federală a SUA pentru finanțări în dolari în perioade de stres pe piețe, având în vedere politica externă și comercială imprevizibilă a administrației Trump.
Întrebată despre acest risc în cadrul unei audieri parlamentare, Buch a declarat că BCE continuă să colaboreze eficient cu Fed, dar monitorizează ”foarte atent” riscurile legate de lichiditate.
”Riscul de lichiditate și cel valutar sunt monitorizate constant, ca parte de rutină a evaluărilor noastre de supraveghere,” a spus ea.
Sursele Reuters au precizat că este foarte puțin probabil ca Fed să nu își onoreze angajamentele de finanțare, iar banca centrală americană nu a dat niciun semnal că ar intenționa acest lucru.
În raportul său anual, BCE a detaliat modul în care șocurile geopolitice pot afecta sectorul bancar. Printre riscurile menționate se numără atacuri cibernetice motivate politic, confiscări de active și probleme de lichiditate sau finanțare – inclusiv în valute străine.
Aceste riscuri ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut, utilizarea sporită a liniilor de credit și chiar la apeluri în marjă (margin calls), prin care băncile trebuie să aducă garanții suplimentare la camerele de compensare pentru a evita lichidarea pozițiilor și excluderea de pe piețele financiare.
Apelurile în marjă au fost un risc constant în criza financiară globală din 2008, dar au dispărut în mare parte din dezbaterea publică, în principal datorită mecanismelor de sprijin în lichiditate implementate de bănci centrale precum Fed și BCE.
”Riscurile geopolitice trebuie integrate în planificarea lichidității și a capitalului,” subliniază raportul BCE.
Buch a mai avertizat că băncile trebuie să fie pregătite pentru amenințările cibernetice, având în vedere că atât frecvența, cât și gravitatea acestora sunt în creștere. Ea a făcut apel și la legislatorii europeni să avanseze în adoptarea unui cadru comun de gestionare a crizelor bancare și de garantare a depozitelor, pentru a proteja mai bine deponenții și pentru a gestiona eficient eventualele falimente bancare.
