Cele două bănci românești pentru locuințe, BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Locuințe, nu mai primesc depozite noi de la clienți în sistemul de economisire-creditare, deponenții actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem, după ce inspectorii Curții de Conturi au ajuns la concluzia, după un control desfășurat anul trecut, că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal. Speranța celor două bănci este acum legată de modificarea legislației, care ar permite supraviețuirea sau chiar dezvoltarea sistemului.
În 2015, două echipe diferite ale Curții de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuințe de pe piață, iar concluziile lor au fost incluse într-un raport al instituției.
Potrivit raportului, “s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienți persoane fizice - copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptățiți să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinți acestora în calitate de reprezentanți legali”, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Reprezentanții băncilor pentru locuințe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, și care prevede, la articolul 311, că “fiecare client, persoană fizică cu cetățenia română și cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire și creditare în domeniul locativ”.
De altfel, deciziile Curții de Conturi au fost contestate în instanță, dar sunt executorii, iar efectul a fost blocarea sistemului, spun cei implicați.
Controlul instituției conduse de Nicolae Văcăroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat și de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin care este susținut sistemul băncilor pentru locuințe.
Războiul s-a mutat în terenul legislației, unde Curtea de Conturi, bazându-se pe rezultatele controlului din 2015, dorește modificarea modului în care statul sprijină sistemul de economisire-creditare al băncilor pentru locuințe.
Curtea de Conturi atrage atenția, în primul rând, asupra ratei de succes foarte reduse, adică a numărului de contracte de credit pentru cumpărarea de locuințe sau pentru modernizarea caselor contractate după perioada minimă de cinci ani de economisire.
Potrivit raportului Curții de Conturi, la BCR Banca pentru Locuințe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienți la finalul perioadei de economisire, deși banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curții de Conturi, o rată de succes de 1,53%.
În cazul Raiffeisen BpL, “rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise.
Situația este explicată prin faptul că legea nu obligă persoanele care intră în sistem, economisesc și sunt subvenționate de către stat prin prima anuală să ia un credit la finalul perioadei de economisire.
Reprezentanții băncilor de economisire-creditare argumentează, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit și spun că modelul matematic pe baza căruia funcționează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenților.
Potrivit acestei argumentații, sistemul băncilor pentru locuințe, copiat după sistemul baupspar din Germania și Austria, este până la urmă un CAR pentru locuințe: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Încă o firmă bulgărească insistă să vândă RCA în România. Are peste 170.000 de clienți și este dintr-un grup care se mândrește cu experiența în industria farmaceutică Tocmai de aceea nu există niciun fel de obligație impusă clienților de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar dacă au luat primă de la stat, deoarece se consideră că banii depuși au permis acordarea de credite altor clienți, scopul fiind, deci, atins.
În Cehia sau în alte state în care există sistemul, nimeni nu controlează, de altfel, ce face deponentul cu banii după ce a atins perioada minima de economisire.
“Unii apelează la credit, în vreme ce alții preferă să împrumute sume mici de bani cu care să-și îmbunătățească confortul locuinței. Alții însă pur și simplu își retrag banii și, din punctul nostru de vedere, pot să plece cu ei în Bahamas, dacă asta își doresc. Sunt banii lor, fac ce consideră cu ei”, a declarat directorul general al Stavebni Sporitelna Ceske Sporitelny (SSCS), Jiri Plisek.
Sistemul funcționează în acest mod, al unor bănci dedicate sistemului de economisire-creditare, în opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croația, Ungaria și România. Alte țări europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar dacă scopul este similar.
În plus, reprezentanții bănclor pentru locuințe afirmă că, dacă s-ar aplica viziunea Curții de Conturi expusă în raportul făcut public de instituție, băncile pentru locuințe ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem în care toate persoanele care economisesc iau și credite nu ar fi sustenabil și s-ar prăbuși.
Spre deosebire de băncile comerciale obișnuite, legislația interzice băncilor pentru locuințe să se împrumute poe piața de capital sau din alte surse, în afară de depozitele clienților sau de banii acționarilor.
Pe de altă parte, actorii implicați au propus mai multe modificări legislative care ar ajuta sistemul de bănci pentur locuințe, iar inițiativele se află în prezent în Parlament. În acest moment, propunerile au primit aviz pozitiv atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la mai multe comisii parlamentare.
România are două bănci pentru locuințe, BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Locuințe, apărute după ce legislația românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german.
Mai exact, statul plătește 25% din suma economisită în anul precedent de către client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire.
Sistemul funcținează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului 99/2006.
La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuințe avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuințe active de 676 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (în jur de 830 milioane euro), băncile românești pentru locuințe au o cotă de doar 1% din activele sectorului bancar românesc.
Băncile pentru locuințe din România folosesc ca exemplu sistemul din Cehia, care funcționează din 1993, cu un succes important.
CITEȘTE ȘI Pedepse mai dure în Codul Silvic: Persoanele prinse că fură copaci doborâți de vânt intră în închisoare până la 10 ani În Cehia, prima inițială de stat a fost de 25%, ca acum în România, până în 2003, când a fost redusă la 15%, ia ulterior încă o data, până la 10%.
Însă sistemul a rămas în vigoare peste 20 de ani și, potrivit șefilor celor cinci bănci pentur locuințe care operează pe piață, a fost lansat la momentul potrivit, când Cehia trecea printr-o terapie de șoc, în care guvernul privatiza totl, de la întreprinderi de stat până la locuințe.
În acest fel, sistemul de economisire-creditare a permis cehilor să își îmbunătățească semnificativ condițiile de locuit după prăbușirea comunismului, un proces dureros în toate statele ex-comuniste.
Sistemul bauspar din Cehia a avut chiar propria bulă, imediat după anul 2000, când ajunsese la peste 4 milioane de contracte, adică peste numărul de locuințe din țară.
Ulterior, reducerea primei de la stat a readus sistemul într-o formă sustenabilă, iar politicienii cehi încep să se întrebe dacă subvenționarea unei astfel de scheme de către stat mai are sens.
În 23 de ani, statul ceh a plătit subvenții de circa 2,5 miliarde de euro pentru băncile pentru locuințe, însă managerii băncilor de locuințe din Praga arată spre cartierele de blocuri construite în perioada comunistă, renovate și cu îmbunătățiri evidente față de blocurile din România, pentru a demonstra viabilitatea modelului.
“Atât timp cât trecem granița în Austria sau în Germania și vedem o diferență față de Cehia în materie de calitate a locuințelor, cred că sistemul va fi necesar”, a conchis Jiri Plisek.
