Excedentul de lichiditate al băncilor în raport cu BNR s-a redus în august la cel mai redus nivel de după octombrie 2023. Băncile încă stau însă pe un munte de cash.
Sistemul bancar a înregistrat o medie zilnică de 37,6 miliarde de lei a excedentului de lichiditate în raport cu Banca Națională a României în august, în scădere de la 45,5 miliarde de lei în iulie. Este cea mai redusă valoare a excedentului de după octombrie 2023 și substanțial sub recordul istoric de 60,7 miliarde de lei atins în ianuarie.
Suma provine integral din depozitele făcute de bănci peste noapte la facilitatea de depozit a băncii centrale. BNR nu a acordat credite la facilitatea Lombard și nici operațiuni repo de injectare a lichidității la anumite bănci.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Lichiditatea este însă amplă din perspectivă istorică și este vizibilă și din tranzacțiile foarte subțiri din piață. În august, stocul de împrumuturi interbancare a coborât la 243 de milioane de lei (medie zilnică) un nou minim istoric – volume mai mici s-au înregistrat doar înainte de 1998, dar dacă luăm în calcul inflația, acestea sunt mai mari în bani curenți. Volumul tranzacțiilor zilnice este de asemenea aproape de minimele istorice, la 128 de milioane de lei – a fost sub acest nivel doar în ianuarie și februarie.
Nivelul mare al lichidității provine din vânzările de valută ale Trezoreriei către banca centrală, după cum explică guvernatorul Mugur Isărescu. Guvernul a împrumutat sume importante de pe piețele externe pentru refinanțarea datoriei scadente și finanțarea datoriilor curente. O parte din acestea sunt schimbate direct la banca centrală, ceea ce crește cantitatea de lei din piață - sumele cheltuite de stat pe salarii și achiziții ajung în cele din urmă în sistemul bancar. La sumele împrumutate se adaugă și valuta care intră din fonduri europene, inclusiv pentru proiecte de infrastructură, și care este cheltuită de stat după ce în prealabil este schimbată în lei.
BNR ar putea steriliza aceste sume prin operațiuni de piață, însă preferă să nu plătească băncilor comerciale dobânzi mai mari. Într-un raport recent, ING Bank arată că se așteaptă ca această situație să continue, câtă vreme nu va exista un eveniment global major care va determina BNR să intervină.
Scad dobânzile
BNR a redus dobânda cheie și dobânzile facilităților permanente în iulie și august și au scăzut astfel dobânzile pe care băncile le primesc. Rata plătită de BNR băncilor comerciale pentru depozitele overnight s-a redus de la 6% la 5,5%. Aceasta este rata de dobândă care dictează mersul pieței începând cu toamna lui 2022, când sistemul a trecut pe excedent în fața BNR.
Rata medie la tranzacțiile interbancare (calculată ca medie ponderată cu volumele tranzacționate) a scăzut de la 5,99% în iunie, la 5,81% în iulie și apoi la 5,61% în august. Reducerea dobânzii de către BNR nu s-a transmis încă integral în piață. Calculată ca medie zilnică, așa cum este folosită pentru publicarea IRCC (indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor), dobânda a scăzut de la 5,99%, la 5,82% și apoi la 5,6%.
Un calcul preliminar pentru trimestru al treilea arată că IRCC scădea la 5,7%, de la 5,99% în trimestrul al doilea, deși sunt perspective clare care valoarea să fie și mai mică până la finele lunii septembrie, spre 5,6-5,65%.
Amintim că valoarea IRCC se aplică cu o întârziere de 6 luni de la prima dată luată în calcul și cu 3 luni de la ultima. Astfel, IRCC calculat cu datele din trimestrul iulie-septembrie se va aplica de la 1 ianuarie 2025.
Media ROBOR la 3 luni a continuat să scadă și a ajuns de la 6,03% în iunie, la 5,85% în iulie și 5,63% în august.
Economiștii cred că BNR ar putea reduce suplimentar dobânzile în această toamnă, pe măsură ce inflația va continua să scadă și în condițiile în care creșterea economică a încetinit considerabil. Pe de altă parte, presiunile inflaționiste sunt persistente, mai ales în sectorul serviciilor, și creșterile salariale se mențin la un nivel de două cifre.
