Angajații slab pregătiți din sistemul bancar au făcut ca debitorii să fie uneori incomplet informați împotriva riscurilor de bază ce vin cu un credit, arată Banca Națională a României într-un raport. Bancherii au utilizat mecanisme de dobândă care nu puteau fi înțelese de clienți, au practicat comisioane excesive și au supra-îndatorat debitorii, spune BNR, lucruri acuzate și de consumatori în ultimii ani.
Ai luat un credit cu o dobândă care variază după cum vrea banca? Plătești comisioane exagerat de mari la credit și nu pricepi de ce? Rata lunară a ajuns să fie egală cu salariul? Dacă da, atunci nu e doar vina ta, recunoaște BNR, ci și a angajaților băncilor.
“Deficiențele în ceea ce privește gradul de pregătire a personalului implicat în activitatea de creditare a condus la o informare uneori incompletă a consumatorilor în ceea ce privește riscurile de bază asociate produselor de creditare”, se arată în raportul BNR din acest an privind stabilitatea financiară.
Felul în care băncile acordau credite înainte de 2009 a lovit clienții în timpul crizei financiare, spune BNR.
“Evoluțiile pronunțat adverse ale cadrului macroeconomic au contribuit la relevarea unor aspecte mascate în perioada anterioară crizei financiare globale: practicarea unor rate ale dobânzii a căror stabilire nu putea fi înțeleasă de client, acordarea de credite pentru care capacitatea de rambursare era de importanță secundară (pornind de la considerentul că fenomenul de neplată nu este de natură să genereze pierderi într-un mediu în care bunurile imobiliare utilizate ca și garanții pentru contractarea creditelor se aflau într-o continuă creștere a valorii de piață), practicarea de comisioane excesive, expunerea unor categorii vulnerabile la produse având o volatilitate ridicată a factorilor de risc”, se arată în raport.
În privința dobânzilor nu poate fi vorba decât despre practicarea unor rate variabile interne, netransparente, care au dus la creșterea ratelor lunare într-o perioadă în care referințele din piață au scăzut la minime istorice. Astfel, în loc ca dobânzile clienților să scadă, cu reducerea EURIBOR, LIBOR, ROBOR, acestea au crescut după voința băncilor, care au căutat să-și sporească veniturile.
Unele bănci au perceput comisioane, sub diferite nume, care ajungeau până la o treime din rata lunară.
Clauzele privind variația dobânzilor și cele privind comisioanele au fost declarate abuzive în cazul mai multor bănci în mii de cazuri în instanțele naționale și au ajuns și în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene în spețe ce privesc aplicarea dreptului comunitar privind protecția consumatorilor.
Reprezentanții BNR a susținut constant că băncile au angajați slab pregătiți, dar au avut declarații contradictorii privind conflictul dintre clienți și bănci pe clauze abuzive. Dacă guvernatorul Mugur Isărescu declara la început că debitorii au semnat contractele de credit și trebuie să plătească, indiferent de legalitatea conținutului acestora, ulterior poziția BNR s-a mai nuanțat.
Banca centrală spune acum că acolo unde sunt clauze abuzive instanța trebuie să le elimine, dar combate ideea că băncile ar trebui să poarte responsabilitatea pentru creditele în franci elvețieni, cele mai nocive pentru consumatori, după cum arată chiar datele BNR.
În 2010, când România a implementat, prin OUG 50/2010, o directivă europeană care ar fi putut împăca atât interesele clienților, cât și pe cele ale băncilor în privința transparenței clauzelor contractuale, BNR a ținut partea băncilor. Legea a fost aprobată în defavoarea consumatorilor, care au început cu miile să deschidă procese comerciale.
BNR a sprijinit băncile și în 2013, când a solicitat amânarea unor noi prevederi la Legea 193/2000, care spun că o clauză constatată ca abuzivă în urma unei acțiuni a ANPC în instanță trebuie eliminată din toate contractele. În prezent ANPC are procese cu 10 bănci în temeiul modificărilor.
În raportul citat, BNR nu face referiri directe la noțiunea de clauze abuzive, singura mențiune fiind aceea a unor provizioane foarte ridicate făcute de o bancă pentru litigiile comerciale. Este vorba despre Volksbank, cumpărată de Banca Transilvania, care a pus deoparte bani pentru eliminarea comisionului de risc din contractele în franci elvețieni, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a indicat că acesta poate fi eliminat de instanțele naționale.
Ulterior, Banca Transilvania s-a înțeles cu mare parte din clienții Volksbank, a eliminat comisionul respectiv și a diminuat soldurile creditelor cu contravaloarea încasărilor din ultimii 8-9 ani.
Și alte bănci, precum BCR, au început să facă oferte clienților pentru a scăpa de potențialul litigios al creditelor acordate înainte de 2010. Banca cu capital austriac invită clienții să le reducă marjele de 8-9% plătite la creditele ipotecare în euro, ofertă ce nu include restituirea unor sume încasate de bancă în trecut.
BNR încadrează practicile băncilor ca risc de conduită necorespunzătoare, care poate duce la costuri mari pentru societate, pierderea încrederii în piețele financiare și chiar la riscuri sistemice, atunci când duc la sistarea activității unei bănci mari.
În România, băncile sunt expuse riscurilor de conduită, ca urmare a intereselor imperfect aliniate între manageri și acționari, respectiv ca urmare a unui control insuficient al riscului, dar există mecanisme care să le prevină, spune BNR.
“În prezent, sunt aplicabile o serie de reglementări care tratează aspecte privind guvernanța internă pentru abordarea acestui risc, recomandări privind evaluarea competenței persoanelor din managementul băncii, principii pentru stabilirea unui indice de referință, recomandări privind politicile de remunerare”, se arată în raport.
Banca centrală calcula în 2013 pierderi potențiale de până la 5 miliarde de lei pentru bănci, dacă instanțele ar elimina clauzele contestate de clienți.
ANPC se judecă la Tribunalul București, în mai multe dosare, cu BCR, Credit Europe (banca și instituția financiară nebancară), Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Românească, Volksbank, Piraeus Bank, Alpha Bank, ING Bank și BCR Banca pentru Locuințe. Cu OTP Bank ANPC așteaptă judecarea apelului, după ce Tribunalul a dispus eliminarea clauzei privind variația dobânzii din toate contractele băncii maghiare.
Bancherii încearcă, prin intermediul Parlamentului, să modifice legea care a făcut posibile aceste procese.
