Românii ar putea rămâne fără Paracetamol și Metformin, cel mai utilizat tratament accesibil pentru diabet, din cauza blocajelor legislative și administrative "persistente", susțin producătorii de medicamente generice.
Producătorii români de medicamente generice atrag atenția că, fără măsuri "urgente", pacienții vor rămâne fără acces la tratamente de bază sau vor plăti mai mult pentru ele, iar autoritățile vor pierde ocazia de a realiza optimizări bugetare semnificative în sistemul public de sănătate, scrie Agerpres.
"Birocrația nu poate justifica pierderi de vieți sau de resurse financiare. Solicităm autorităților competente, Ministerul Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției Naționale a Medicamentului, să ia măsuri pentru a modifica legislația, astfel încât pacienții să aibă acces mai rapid la medicamentele generice și biosimilare. În acest fel, resursele financiare existente vor putea fi utilizate mai eficient pentru a trata un număr cât mai mare de pacienți. Într-un moment în care sănătatea publică este o prioritate și în care bugetul pentru compensarea medicamentelor nu este suficient, optimizarea bugetelor prin facilitarea accesului pacienților la medicamente cu prețuri mai mici este o măsură necesară și urgentă", a declarat Simona Cocoș, președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România - APMGR.
Conform APMGR, Directiva UE privind tratarea apelor urbane reziduale este "cea mai nouă lovitură" dată producătorilor de medicamente generice și, implicit, pacienților, din cauză că aceasta impune taxe noi.
"Cel mai probabil, ea va avea un impact devastator asupra unor fabrici de medicamente generice 100% românești și/sau asupra unor linii de producție și va afecta grav securitatea aprovizionării cu medicamente generice, amenințând disponibilitatea unor medicamente critice. De pildă, ar putea duce la dispariția Paracetamolului și a Metforminului - cel mai frecvent medicament prescris oral pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 2. Ce se întâmplă, de fapt, este că această directivă impune taxe noi pentru producătorii de medicamente, care nu pot să gestioneze costurile prin majorarea prețurilor, deoarece acestea sunt strict reglementate de Ministerul Sănătății", se explică în comunicat.
Astfel, afirmă APMGR, în cazul Paracetamolului, dat fiind că este un medicament cu preț nereglementat, impactul directivei va fi o creștere a prețului cu 45% care va fi suportată integral de pacienți.
De asemenea, în cazul Metforminului, "prețul ar trebui să crească cu 48%", însă fiind vorba despre un medicament cu preț reglementat de stat, "probabil va fi retras din piață", nemaiputând fi sustenabil.
"În aceeași situație, se regăsesc cele peste 700 de medicamente generice compensate cu prețuri de până în 10 lei. (...) În România, prețurile la medicamente sunt stabilite folosind un sistem de referință, care ia în calcul cel mai mic preț dintr-un coș de 12 state membre UE. Acest sistem pune în impas multe medicamente cu prețuri mici", transmite APMGR.
Potrivit reprezentanților producătorilor de medicamente generice, începând din 2023, în România, taxa clawback pentru medicamentele generice este de 15%, "o valoare dificil de suportat" pentru medicamentele cu prețuri mici și care face ca multe dintre acestea să devină nesustenabile.
APMGR susține că, în perioada 2013 - 2020, peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piață.
"În România, în contractele cost-volum dintre CNAS și producătorii de medicamente intră în principal medicamentele inovative, iar când brevetele acestora expiră medicamentele generice ar trebui să intre automat în listele de rambursare. Realitatea însă arată diferit: accesul medicamentelor generice pe lista medicamentelor compensate se produce cu o întârziere și de doi ani de la expirarea brevetului medicamentului inovativ ceea ce duce la cheltuieli importante și pierde șansa de a trata mai mulți pacienți", mai susțin reprezentanții APMGR.
Medicamentele generice tratează "peste 70%" dintre pacienți, intră pe piață cu prețuri mai mici decât medicamentul inovativ cu 40% (în primul an) - 70% (în al patrulea an), asigură medicamente esențiale pentru un grup demografic mai larg.
"În ariile terapeutice unde au intrat medicamentele generice numărul pacienților tratați a crescut de până la 3 ori (studiu IQVIA). În perioada 2016 - 2023, prin intrarea pe piață a medicamentelor generice s-a realizat peste 1 miliard euro optimizare bugetară, prin urmare, CNAS poate trata mai mulți pacienți. În perioada 2023 - 2028 se estimează peste 500 milioane euro optimizare bugetară ca urmare a intrării medicamentelor generice în urma pierderii brevetelor medicamentelor inovative", se mai explică în comunicatul APMGR.
