Operatorul sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz a prelungit cu 9 luni, până pe 30 septembrie 2016, contractul de tranzit al gazelor naturale rusești spre Occident prin conducta Isaccea 2 – Negru Vodă 2 care urma să expire la finalul anului, deși capacitatea de transport a respectivei conducte, rezervată în exclusivitate de Gazprom, trebuia scoasă la licitație pentru respectarea legislației europene în domeniu.
"Pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, capacitatea de transport aferentă conductei Isaccea II – Negru Vodă II a fost rezervată prin prelungirea în aceleași condiții a contractului de transport al gazelor naturale actual", a anunțat Transgaz.
Compania precizează că, din cauze obiective, legate de complexitatea problemelor apărute pe durata demersurilor efectuate în vederea încheierii acordurilor de interconectare cu operatorii de transport și de sistem adiacenți, aceste acorduri nu au putut fi încheiate în timp util, astfel încât prevederile Ordinului președintelui ANRE nr. 159/2015 privind aprobarea Metodologiei de alocare a capacității și de stabilire a tarifelor pe conducta de transport gaze naturale Isaccea II – Negru Vodă II nu pot fi aplicate începând cu data de 1 decembrie 2015.
"Sublinem faptul că SNTGN Transgaz SA depune, în continuare toate eforturile pentru încheierea acordurilor menționate anterior astfel încât capacitatea conductei Isaccea III – Negru Vodă II să poată fi comercializată prin licitație începând cu anul gazier 2016 – 2017", menționează Transgaz.
Trebuie semnate acorduri cu ucrainenii și bulgarii
Acordurile de interconectare menționate trebuie semnate cu omologii Transgaz din Ucraina și Bulgaria.
În ultimul raport semestrial al operatorului sistemului național de transport de gaze, Transgaz, se arată că, la finalul anului 2015, expiră contractul de tranzit de gaze cu Gazprom semnat pe 3 iunie 1987. Contractul trebuia inițial să expire la finalul lui 2011, însă a fost prelungit până la 31 decembrie 2015 prin două acte adiționale succesive.
În același document se arată că, în prima jumătate a lui 2015, a avut loc o întâlnire trilaterală între reprezentanți ai Transgaz și cei ai companiilor de transport omoloage din Bulgaria și Ucraina.
"Întâlnirea a fost ocazionată de solicitarea Ukrtransgaz de a încheia un acord de interconectare cu Transgaz și de expirarea la data de 31.12.2015 a contractului de tranzit gaze pe firul II încheiat cu Gazprom. Totodată, s-a constituit un grup de lucru intern pentru negocierea prevederilor acordului de interconectare cu partea ucraineană, Directia Relații Internaționale asigurând suportul și interfața cu reprezentanții Ukrtransgaz și Naftogaz", se precizează în raportul Transgaz, care nu oferă detalii despre rezultatele respectivei întâlniri.
Convenții cu rușii contrare legislației UE
La finalul acestui an, va expira și nu va fi reînnoită convenția dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind extinderea capacităților conductelor de tranzit gaze pe teritoriul României pentru creșterea livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă în terțe țări și în România, convenție semnată la Moscova în 1996.
În plus, la finalul anului viitor, iese din vigoare și Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind tranzitul prin teritoriul Republicii Socialiste România al gazelor naturale din URSS către Turcia, Grecia și alte țări, semnată la Moscova la 29 decembrie 1986 și aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 25 din 24 februarie 1987.
Ambele convenții cu Rusia menționate mai sus au fost denunțate de către România în 2011, prin HG nr. 1.278/2011, însă, ca urmare a mecanismelor de denunțare prevăzute în textele convențiilor, acestea au rămas în vigoare până la sfârșitul lui 2015, respectiv 2016. Convențiile au fost denunțate din cauza incompatibilității lor cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Principlul motiv de incompatibilitate rezidă în faptul că prin aceste convenții se bloca accesul terților, cum ar fi potențialii exportatori de gaze din România, la conductele românești de gaze, capacitatea acestei rețele de transport fiind rezervată în exclusivitate de către Gazprom, chiar dacă rușii erau departe de a o folosi în întregime.
Un alt motiv de incompatibilitate era interdicția ca gazele naturale livrate din Rusia în România să poată fi reexportate de partea română în terțe țări fără acordul Gazprom. Prevedere extrem de importantă, prezentă și în contractele Gazprom cu alte state din regiune și prin care gigantul rus a încercat să împiedice, iarna trecută, aprovizionarea Ucrainei de către state importatoare de gaze rusești precum Ungaria și Slovacia, într-un moment de maximă tensiune al conflictului ruso-ucrainean, când Kremlinul a oprit aprovizionarea cu gaze a regimului de la Kiev.
Hotărârea prin care Guvernul a denunțat cele două convenții cu Rusia a fost adoptată în decembrie 2011, la o lună după ce Comisia Europeană a amenințat că va trimite România și Bulgaria în fața Curții Europene de Justiție tocmai pentru nealinierea deplină la normele UE privind piața internă de gaze naturale, în primul rând sub aspectul neasigurării accesului egal al tuturor participanților la piață la rețelele de transport de gaze, în scopul aprovizionării consumatorilor, prin punerea la dispoziție pe piață a capacității maxime a rețelelor.
Planuri de export spre Ucraina
De altfel, Transgaz are în plan realizarea de modificări tehnice la stațiile de măsurare a gazelor Isaccea I și Isaccea II, pentru ca gazele să poartă curge și în sens invers, dinspre România în Ucraina, nu doar dinspre ucraineni spre , așa cum este cazul în momentul de față.
În iunie anul acesta, Transgaz și transportatorul de gaze din Ucraina, Ukrtransgaz, au semnat un memorandul de înțelegere pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze, astfel încât Ucraina să poată cumpăra gaze din România, memorandum care prevede că cele două companii vor colabora pentru încheierea de acorduri de interconectare a conductelor și pentru identificarea soluțiilor tehnice de inversare a fluxului de gaze.
Cu o lună înainte, Ukrtransgaz anunțase că a început discuții cu Transgaz, Ucraina fiind interesată să importe din România 1-2 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Recent, la începutul lunii, directorul general al monopolului energetic de stat din Ucraina, Naftogaz, declara că Ucraina ar putea să importe anul viitor până la 1 miliard de metri cubi de gaze naturale din România.
"Mă aștept să putem importa anul viitor excedentul nesemnificativ de gaze acumulat de România", a spus Andrii Kobolev, CEO-ul Naftogaz. Potrivit lui Kobolev, importurile de gaze naturale din România ar putea atinge 1 miliard de metri cubi.
Rusia, principalul furnizor al Ucrainei, a oprit, la finele lunii noiembrie, livrările de gaze naturale spre fostul stat sovietic, deoarece Kievul nu a achitat în avans fondurile necesare pentru achizițiile de gaze. La aceea dată, Kobolev declara că Ucraina va putea să își acopere necesarul de gaze naturale din Europa dacă Rusia decide să sisteze livrările.
