Interconexiunea electrică între Spania și Franța, care a fost un subiect abordat în știrile recente ca urmare a penei de curent de luni, este de mai mulți ani motiv de dispută între cele două țări din cauza lipsei de voință a Parisului de a rezolva problema insuficienței sale, pentru a atinge obiectivele europene, relatează agenția EFE.
În prezent, această interconexiune se compune din patru linii care traversează Pirineii și oferă o capacitate de interschimb de până la 2.800 MW, care ar fi trebuit să ajungă la 5.000 MW în 2028, grație unui proiect în Golful de Vizcaya, scrie Agerpres.
Noua linie între Cubnezais (la nord de Bordeaux) și Gatika (aproape de Bilbao), a cărei construcție a început în toamna anului 2023, va avea o lungime de 400 de kilometri, cu un traseu în mare parte submarin și evaluarea oficială a costurilor făcută atunci a fost de 2,85 miliarde euro, însă a fost stabilită o rezervă de 250 milioane pentru posibile riscuri.
După ce noua linie va intra în funcțiune, cei 5.000 MW capacitate de interschimb vor reprezenta abia 5% din capacitatea de generare a Spaniei, în timp ce Uniunea Europeană a fixat un obiectiv de 10% până în 2020, care ar fi trebuit să urce la 15% în 2030.
În aceste condiții, Peninsula Iberică este aproape o insulă pe harta electrică europeană, în contextul în care, de exemplu, capacitatea de interschimb a Franței cu vecinii săi din nord și din est (Belgia și Germania) este de patru ori mai mare.
Succesivele guverne spaniole au încercat să preseze Franța să accelereze alte proiecte, cu puțin succes după ultimul, din Pirineii catalani, din 2016, între Santa Llogaia și Baixas, care are un tronson subteran, pe lângă tunelul transfrontalier al trenului de mare viteză, mai scrie EFE.
Interconexiunile între țări pot funcționa ca element de stabilizare a sistemului în momente critice, de exemplu când există vârfuri de consum și este greu de răspuns cu mijloacele proprii, dar și când este un exces de producție din surse regenerabile, care sunt mai dificil de reglementat.
Franța, care în mod tradițional a fost exportator de electricitate grație producției din centralele nucleare (ce acoperă în jur de 70% din producția totală) a beneficiat de interconexiuni în 2022 când a trebuit să oprească o serie de reactoare din cauza unor incidente tehnice.
Pentru prima dată din 1980, anul acela Franța a cumpărat mai multă energie electrică de la vecini, față de cât a vândut, respectiv 16,5 TWh, iar Spania i-a furnizat 3% din necesar, triplu față de 2021, și la un preț inferior, datorită producției din surse regenerabile din Peninsula Iberică.
O dată recuplate capacitățile nucleare, în 2024 Franța a bătut recordul de exporturi, cu vânzări nete de 89 TWh, în special în Germania și Belgia (27,2), Italia (22,3), Marea Britanie (20,1) și Elveția (16,7).
Cu Spania, soldul net pozitiv a fost mult mai mic (2,8 TWh), încă o dată limitat de interconexiuni (Franța a furnizat în total 9,4 TWh Spaniei și a primit 6,6 TWh, și pentru că prețurile pe piața iberică sunt adesea inferioare celor din restul Europei), scrie agenția spaniolă.
