De la peste 1.000 de kilometri distanță, dar loială tradiției sale de scepticism față de energetica nucleară, Austria a întrebat România care este probabilitatea ca un avion angrenat în războiul de la graniță dintre Rusia și Ucraina, sau o aeronavă de la baza militară NATO Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, să se prăbușească peste depozitul intermediar de combustibil ars de pe amplasamentul centralei nucleare Cernavodă și care ar fi efectele unui astfel de eveniment catastrofal, relevă date analizate de Profit.ro.
Proiectul retehnologizării unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă și extinderii depozitului intermediar de combustibil ars de pe platforma centralei a primit acord de mediu în ultima parte a lunii trecute, iar Ministerul Mediului a elaborat între timp proiectul de hotărâre de Guvern de aprobare a acordului.
25 martie - Eveniment Profit.ro IMM - Micii antreprenori, prinși în mijlocul tensiunilor economice și sociale
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Convenția ONU de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, stipulează că, în situația în care un proiect de investiție care urmează să fie realizat pe teritoriul unui stat poate să aibă un efect semnificativ asupra mediului altuia, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului din țara în care urmează să fie implementat proiectul inițiază consultări cu cea din țara potențial afectată cu privire la efectele potențiale transfrontaliere ale proiectului și la măsurile avute în vedere pentru a reduce sau a elimina astfel de efecte.
În cazul retehnologizării reactorului 1 și extinderii depozitului intermediar de combustibil ars de la Cernavodă, procedura transfrontalieră a inclus consultări cu 4 țări, respectiv Ungaria, Ucraina, Bulgaria și Austria.
Bulgarii au solicitat includerea în acordul de mediu a unor condiții pentru prevenirea și reducerea impactului asupra fluviului Dunărea și asupra populației de pe teritoriul bulgar, inclusiv în ce privește schimbul de informații cu privire la planurile de intervenție în caz de incident/accident, se arată în document.
Ucrainenii au solicitat clarificări cu privire la indicatorii calitativi, cantitativi și de temperatură ai apelor uzate industriale generate și deversate în Dunăre ca urmare a activităților centralei Cernavodă, la impactul asupra florei și faunei (în special a sturionilor) ale fluviului Dunărea cauzat de deversarea apelor uzate industriale, precum și la impactul situațiilor de urgență asupra mediului.
Ungurii nu au avut nici observații și nici solicitări de clarificare, ci doar le-au mulțumit românilor pentru traducerea documentației în limba maghiară.
″Partea austriacă, prin scrisorile din luna octombrie și luna decembrie 2024, a solicitat clarificări cu privire la următoarele aspecte: depozitarea deșeurilor rezultate din acțiunile de retehnologizare, analizele de securitate nucleară în caz de accident dincolo de baza de proiect, riscurile ce pot rezulta din îmbătrânirea instalațiilor, analiza alternativelor de producere a energiei din surse regenerabile. De asemenea, a solicitat completarea raportului privind impactul asupra mediului cu infomații detaliate cu privire la impactul transfrontalier. Partea română a transmis răspunsul la solicitări în luna noiembrie 2024 și luna ianuarie 2025. (...)
În urma analizei comentariilor și observațiilor primite în cadrul consultărilor transfrontieră cu privire la raportul privind impactul asupra mediului elaborat pentru proiect, Ministerul Mediului a considerat necesară completarea acestuia cu un Addendum care să includă atât analizele cu privire la posibilul impact transfrontalier efectuate de echipa de experți, și care au condus la rezultatele prezentate în raportul privind impactul asupra mediului, cât și clarificările oferite în cadrul consultărilor cu părțile potențial afectate de implementarea proiectului″, arată sursa citată.
Austria a notat, în observațiile sale adresate României, că nu poate fi exclus scenariul teoretic al prăbușirii unui avion peste depozitul intermediar de combustibil ars (DICA) de la Cernavodă, adăugând că instituirea unei zone de excludere de aeriană deasupra amplasamentului centralei nucleare este irelevantă, din cauza războiului de la graniță. Astfel, Viena a cerut Bucureștiului rezultatele analizei unui astfel de scenariu, inclusiv pentru cazul în care aeronava în cauză provine de la baza militară NATO Mihail Kogălniceanu.
″(...) structura unui modul de stocare MACSTOR din beton este compactă și robustă, cu rezerve de rezistență semnificative și cu o marjă de siguranță ridicată (...). Aceste caracteristici limitează daunele potențiale induse de un impact al unei aeronave asupra DICA.
Probabilitatea prăbușirii unei aeronavei, atât pentru aeronavele civile, cât și pentru cele militare, este mai mică decât 1E-8 evenimente/an (1E-8 = 0,00000001 - n.r.).
Cu toate acestea, a fost efectuată o analiză deterministă conservatoare pentru un eveniment care implică prăbușirea unei aeronave pe depozitul de combustibil uzat, în scopul planificării de urgență și. Se presupune că diferite tipuri de aeronave, atât civile, cât și militare, se prăbușesc accidental pe depozitul de combustibil uzat, dincolo de probabilitatea foarte mică a unor astfel de evenimente. Analizele deterministe au fost efectuate cu ipoteze foarte conservatoare.
Rezultatele analizelor deterministe au arătat că, în cazul prăbușirii unei aeronave, urmată de un incendiu ce ar afecta depozitul de combustibilul, expunerea potențială a populației din vecinătatea amplasamentului ar fi sub nivelurile generice de intervenție pentru adăpostire (10 mSv) și evacuare (50 mSv), pe baza dozelor medii calculate. Dozele calculate pentru diferite scenarii cu grad de certitudine de peste 99% sunt de 100 mSv. Analizele tehnice pentru diferite scenarii de accident sunt considerate documente sensibile din punct de vedere al securității și nu sunt publice″, se arată în răspunsul României.
