Nu este prima dată când autoritățile europene sunt avertizate că trebuie să ia măsuri pentru dezvoltarea rețelelor de încărcare însă este pentru prima dată când reprezentanții a două industrii direct dependente de politicile publice referitoare la mașinile electrice spun că este nevoie urgentă de măsuri pentru infrastructura de încărcare a camioanelor electrice.
Europa a stabilit reguli de emisii și un calendar de electrificare nu doar pentru autoturisme, ci și pentru vehicule comerciale, iar în cazul camioanelor acest lucru se lovește de obstacole uriașe. Dacă investițiile în stații de încărcare pentru aututorisme s-au mai făcut, atât publice cât și private, pentru camioane lucrurile stau foarte rău, iar numărul de camioane electrice este într-o continuă creștere pe șoselele din Europa.
Asociația Constructorilor Auto din Europa (ACEA) și Euroelectric, federația industriei de electricitate din Europa, au semnat un document comun prin care cer autorităților europene prioritizarea rețelei de încărcare pentru vehicule grele.
Cele două organizații susțin că legislația care stabilește limitele de emisii pentru camioane are ca efect major creșterea flotelor de camioane electrice până în 2030, moment în care o treime din flota de camioane din Europa ar trebui să aibă emisii zero.
În același timp, planurile de extindere a rețelei de încărcare pentru acest tip de vehicule este departe de a asigura necesarul, în special pe coridoarele principale, TEN-T, și în zonele urbane și cele de depozite logistice.
În multe dintre aceste zone, există limitări tehnice ale rețelelor existente, iar procedurile de autorizare și dificultățile de reglementare frânează investițiile în stații noi de încărcare.
Cele două structuri din industria auto și cea a energiei electrice susțin că lucrurile au nevoie de o îmbunătățire a rețelelor publice. „O rețea de încărcare adecvată pentru vehiculele grele este esențială pentru decarbonizarea transportului rutier.
Dar fără o rețea pregătită pentru viitor, această tranziție pur și simplu nu se va întâmpla", a declarat Thomas Fabian, director ACEA pentru vehicule comerciale. „Avem nevoie de condiții favorabile pentru a asigura o tranziție eficientă către transportul rutier cu emisii zero pe continentul nostru”.
Documentul semnat de ACEA și Eurelectric conține mai multe recomandări-cheie de politică, inclusiv o transparență sporită prin hărți armonizate ale capacității rețelei, procese de autorizare simplificate, investiții anticipative și modele de conectare flexibile.
De asemenea, subliniază necesitatea de a permite implementarea sistemului de încărcare ultra-rapid Megawatt Charging System (MCS) și de a se asigura „că prețul energiei electrice sprijină competitivitatea camioanelor și autobuzelor cu emisii zero”.
ACEA și Eurelectric apreciază în documentul trimis autorităților UE că rețelele de încărcare reprezintă „coloana vertebrală necesară pentru viitorul transportului rutier decarbonizat al Europei”.
În prezent, cererea de camioane electrice este din ce în ce mai mare, mai mulți producători având deja în oferta lor versiuni ale camioanelor echipate cu propulsie electrică. Companiile se dovedesc interesate de aceste camioane în primul rând pentru economiile consistente pe care le pot aduce în cheltuielile logistice.
Un necesar de 30.000 de stații
Un studiu realizat anterior în Europa, arăta că Europa are nevoie câteva zeci de mii de stații de încărcare pentru camioane, în punctele de interes major pentru transportul de marfă, în special pe traseele de autostrăzi și în zonele de depozitare. România ar avea nevoie de 50 de stații de încărcare a camioanelor electrice, în raport cu traficul actual de camioane de cursă lungă și regionale.
Studiul a analizat peste 30.000 de locații de oprire folosite de camioane în Europa, fiind monitorizate circa 750.000 de opriri individuale a 400.000 de camioane, produse de șapte constructori de camioane.
Studiul a arătat că majoritatea parcărilor sunt concentrate în zonele industriale și în jurul marilor orașe, cea mai mare concentrație fiind în nordul Italiei, zona Parisului, zona Manchester, Berlin și Frankfurt, dar și de-a lungul principalelor drumuri europene.
Mai multe de o treime sunt situate în zona autostrăzilor, iar mai mult de un sfert sunt în spații ale companiilor sau în centre logistice, cu numai 1% până la 5% în porturi și terminale de ferry. După timpul petrecut, sunt două principale categorii care s-au remarcat: cele sub 3 ore (din care 35% între 30 și 60 de minute) și cele peste opt ore.
În România, au fost evidențiate două trasee importante ale camioanelor: Arad – Timișoara – Turnu Severin – Calafat și Oradea – Cluj-Napoca – Sibiu – Pitești – București. Între cele două există traseul Arad – Sibiu, iar parcuri pe traseele mai puțin circulate sunt de-a lungul Moldovei și înspre Constanța. De asemenea, un punct important este Giurgiu.
Cele mai multe stații au fost propuse pentru Germania, 3.750, urmate de cele din Marea Britanie, 2.450, și Franța, 1.500. Italia și Olanda sunt propuse cu 900 de stații. Studiul indică și o deviere maximă față de traseele camioanelor pentru a ajunge la stațiile propuse, de la sub un km, până la maxim 5,7 km, în funcție de țară și de densitatea traficului.
