România a început anul 2025 sfidând în mod deschis legislația Uniunii Europene: a acordat noi aprobări de urgență pentru pesticide interzise care ucid albinele, în ciuda unei hotărâri judecătorești potrivit căreia astfel de derogări sunt ilegale, scrie joi POLITICO. Aprobările de urgență acordate de București pentru insecticide interzise împing sectorul culturilor de floarea-soarelui împotriva legislației UE și scot la iveală dificultățile Bruxelles-ului în ceea ce privește aplicarea acesteia, comentează publicația de la Bruxelles.
Ministerul Agriculturii a aprobat liniștit utilizarea Cruiser 350 FS - un insecticid neonicotinoid interzis în UE din cauza impactului său devastator asupra polenizatorilor. Această decizie sfidează în mod direct hotărârea istorică din ianuarie 2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care interzice astfel de derogări, expunând o falie tot mai mare între București și autoritățile UE cu privire la respectarea normelor de mediu, scrie POLITICO.
Bucureștiul a autorizat utilizarea Cruiser 350 FS pentru culturile de porumb și floarea-soarelui în 2025, împreună cu o serie de alte substanțe chimice interzise, invocând infestările grave cu dăunători și presiunile economice. Această sfidare ridică semne de întrebare cu privire la interpretarea pe care România o dă legislației UE și evidențiază dificultatea Comisiei Europene de a-și pune în aplicare normele, scrie News.ro.
CE ARGUMENTE ARE ROMÂNIA
Sectorul florii-soarelui din România - unul dintre cele mai mari din Europa - este piatra de temelie a economiei agricole. Fermierii din sudul și sud-estul României, unde floarea-soarelui și porumbul domină peisajul agricol, se confruntă cu amenințări semnificative din partea dăunătorilor de sol, precum gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.). Acești dăunători pot devasta culturile aflate în faza incipientă, forțând reînsămânțarea costisitoare și reducând randamentele pe câmpurile cu monocultură. În lipsa unor tratamente precum cele cu neonicotinoide, agricultorii avertizează cu privire la pierderea totală a culturilor în unele zone afectate. Ministerul Agriculturii a menționat aceste riscuri în decizia sa, afirmând că semințele tratate vor fi limitate la zonele cu infestații grave de dăunători, iar controalele stricte vor minimiza riscurile pentru mediu.
Dar neonicotinoidele - sau neonicele - sunt, de asemenea, recunoscute pe scară largă pentru efectele lor nocive asupra insectelor polenizatoare, studiile făcând legătura între utilizarea lor și declinul populațiilor de albine și pierderea biodiversității în general. Acesta este motivul pentru care UE a interzis utilizarea Cruiser 350 FS și a altor neonice în 2018.
Hotărârea CJUE din 2023 a fost menită să elimine lacunele care permiteau României și altor țări membre să ocolească în mod obișnuit aceste interdicții. Țări precum Franța și Belgia, printre cei mai mari utilizatori de neonicotinoide din UE, s-au conformat rapid. Cu toate acestea, România a continuat să autorizeze utilizarea lor de urgență în 2023, 2024 - și acum în 2025, arată POLITICO.
CE SPUNE COMISIA EUROPEANĂ
Comisia Europeană a declarat pentru POLITICO că nu a primit încă o notificare oficială privind cele mai recente derogări făcute de România. Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt Eva Hrncirova a confirmat că problema este în discuție în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje - un grup condus de Comisie care reunește reprezentanți ai ministerelor naționale și care oferă consultanță cu privire la punerea în aplicare a politicilor.
Hrncirova a subliniat angajamentul Comisiei de a lucra îndeaproape cu România, dar nu a precizat dacă ar putea urma o procedură de încălcare a dreptului comunitar (infringement - n.r.)
APICULTORII ROMÂNI, DISPERAȚI CĂ-ȘI PIERD POPULAȚIILE DE ALBINE
Apicultorii din România sunt printre cei mai vehemenți critici ai utilizării neonicotinoidelor și au făcut apel în mod repetat la autoritățile UE să acționeze. Ei avertizează că utilizarea continuă a acestor pesticide interzise împinge multe exploatații apicole în pragul colapsului. Având în vedere pierderile masive de colonii, eforturile de refacere sunt din ce în ce mai inutile, deoarece anii de expunere la neonicotinoide lasă stupinele prea slăbite pentru a se reface. Dincolo de impactul economic, apicultorii susțin că diminuarea populațiilor de polenizatori amenință ecosisteme întregi și securitatea alimentară.
În pofida acestor îngrijorări, Ministerul Agriculturii din România susține că nu există alternative viabile pentru protejarea culturilor în fața amenințărilor tot mai mari reprezentate de dăunători, a presiunilor de pe piață cauzate de războiul din Ucraina și a provocărilor generate de climă.
O SFIDARE CARE VINE PE FONDUL INSTABILITĂȚII POLITICE ȘI UN PRECEDENT PERICULOS
Sfidarea României vine și pe fondul instabilității politice, notează POLITICO. Țara s-a confruntat recent cu tulburări după ce candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, care a candidat pe o platformă naționalistă și anti-UE, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, ale cărui rezultatele au fost anulate apoi pe fondul acuzațiilor de interferență rusească.
Reticența Bruxelles-ului de a acționa provine parțial din teama de a îndepărta țările membre din Europa de Est, din ce în ce mai rezistente la obiectivele de sustenabilitate ale blocului. Situația reflectă o tensiune din ce în ce mai mare între realitățile economice și presiunea UE pentru politici mai ecologice, în special în regiunile mai dependente de agricultură, comentează POLITICO.
Criticii susțin că inacțiunea Bruxelles-ului semnalează țărilor membre că prioritățile economice pot prevala asupra legislației de mediu. „Aceasta creează un precedent periculos”, a declarat Martin Dermine de la PAN Europe, un ONG care militează împotriva utilizării pesticidelor. Dacă Bucureștiul rămâne nepedepsit, a spus el, s-ar putea declanșa un efect de domino de sfidare în întregul bloc, amenințând credibilitatea UE în ceea ce privește respectarea angajamentelor de mediu.
