În suburbia Oosterwold, din Olanda, în urma unui proiect inovator, cei 5.000 de locuitori descoperă soluții creative pentru a respecta o regulă unică: cel puțin 50% din proprietatea lor trebuie să fie destinată agriculturii urbane, conform The Guardian.
Marco de Kat, care locuiește aici din 2017, trăiește avantajele acestui stil de viață. Pe un teren de 800 de metri pătrați, cultivă mere, pere, ardei, busuioc, sfeclă și conopidă. „Ieri am uitat să mă gândesc la ce urmează să mănânc”, spune el. „Te plimbi prin grădină și găsești ceva – asta mănânci”, scrie G4Food.ro.
Oosterwold, întins pe 4.300 de hectare, a fost conceput acum un deceniu ca o provocare la adresa planificării urbane rigide din Olanda. Locuitorii au libertatea de a-și construi casele cum doresc, dar și responsabilitatea de a colabora pentru drumuri, școli și gestionarea deșeurilor.
O comunitate sustenabilă
Cercetătorii consideră Oosterwold un exemplu unic. „Această regulă – dacă vrei să locuiești în Oosterwold, trebuie să produci alimente pe cel puțin jumătate din teren – este foarte rar întâlnită în lume și face zona cu adevărat remarcabilă”, explică Jan Eelco Jansma, cercetător la Wageningen University & Research.
Locuitorii abordează agricultura urbană în moduri diverse. Unii transformă grădinile în adevărate „Grădini ale Edenului” pentru nevoile proprii, alții plantează câțiva pomi fructiferi sau închiriază terenuri unor fermieri profesioniști.
Pentru unii, acest stil de viață devine o oportunitate de afaceri. Jalil Bekkour, de exemplu, a învățat singur grădinăritul și a deschis restaurantul Atelier Feddan, unde 80% din ingrediente provin din Oosterwold. „Grădina mea este ca un laborator pentru dezvoltarea produselor”, explică el.
CITEȘTE ȘI VIDEO Profit.ro TV Educație cu Profit – Daniela Maior, ARIR: De anul viitor ne-am propus să facem și un manual de bune practici / Adrian Codirlașu, CFA: Trebuie încurajată existența a cât mai multor rapoarte de analiză pentru că se creează publicitate gra Lipsa de îndrumare inițială a fost un obstacol
Lipsa de îndrumare inițială a fost un obstacol. „Planificarea a fost destul de lejeră”, recunoaște Jansma. Totuși, un centru numit Food Hub, administrat de autoritatea locală și de o cooperativă alimentară, a fost deschis pentru a facilita colectarea alimentelor și schimbul de informații.
Ambiția comunității este să furnizeze 10% din alimentele orașului Almere, un obiectiv considerat provocator, dar posibil.
Un model replicabil?
Planul din Oosterwold ar putea fi adoptat și în alte regiuni. „Prin prioritizarea agriculturii ca utilizare a terenului, se pot transforma spațiile periurbane în zone multifuncționale care promovează obiective ecologice, sociale și economice”, spune Rositsa T. Ilieva de la City University of New York.
Cu toate acestea, sunt și lecții de învățat. Un studiu recent a arătat că agricultura urbană poate genera mai multe emisii de carbon decât cea convențională, în special din cauza infrastructurii inițiale. Jason Hawes, coautor al studiului, recomandă utilizarea materialelor reciclate și planificarea pe termen lung.
Bekkour încurajează simplitatea: „Primul lucru pe care îl spun oamenilor este să înceapă cu lucrurile pe care le iubesc să le mănânce și care sunt ușor de cultivat”.
Oosterwold este un exemplu că „poți face acest lucru cu o viziune puternică și oameni determinați”, adaugă Marco de Kat.