O lege care ar afecta câteva milioane de fumători, pentru a proteja alte câteva milioane de fumători pasivi ar putea fi votată azi în Parlament. Votul este urmărit cu sufletul la gură nu numai de fumători și de proprietarii de baruri, discoteci, cafenele și restaurante, ci și de industria producătoare de tutun.
Interesant este însă că, dacă ieri, pe ordinea de zi figurau două proiecte legislative, unul cu raport favorabil din partea comisiei de specialitate, celălalt cu aviz de respingere din partea acesteia, astăzi nu mai figurează pe ordinea de zi decât proiectul avizat negativ. Primul era inițiat de soția fostului lider PSD, Miron Mitrea, Manuela Mitrea, și a obținut votul Senatului încă din 2011. De atunci el se află pe masa camerei decizionale, Camera Deputaților. Acesta conținea în plus, față de proiectul rămas pe ordinea de zi (inițiat de alți 212 parlamentari PSD), un amendament, introdus pe ultima sută de metri, care interzicea afișarea pachetelor de țigări și, implicit, a prețurilor, în punctele de vânzare cu amănuntul. Amendamentul a atras o reacție rapidă din partea producătorilor de țigări, a micilor comercianți și a supermaketurilor care au trimis mai multe scrisori parlamentarilor prin care atrăgeau atenția asupra efectelor negative ale noii prevederi.
Un proiect cu raport favorabil - retras de pe ordinea de zi
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit unor surse din piață, în urma acestui val de scrisori primite, proiectul Mitrea a fost retras de pe ordinea de zi. Însă nu se știe de către cine, membrii Biroului Permanent al Camerei Deputaților și liderii grupurilor parlamentare susținând că nu știu nimic pe această temă.
Nici inițiatorul, Manuela Mitrea, nu pare a cunoaște mai multe amănunte. “Am constata și eu că proiectul meu a fost retras de pe agenda plenului, dar nu am nicio explicație. Nimeni nu m-a anunțat și nici nu mi-a explicat motivul. Avea aviz pozitiv, m-am bucurat, dar bucuria a fost de scurtă durată. Sper să revină”, a declarat pentru Profit.ro inițiatorul proiectului “dispărut” de pe ordinea de zi.
În schimb, președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, Florian Buicu, a declarat pentru Profit.ro că proiectul a fost retras urmare a unei adrese primite din partea Consiliului Concurenței privind definirea corectă a "locului de trecere" în care se interzice afișarea produselor de tutun, interdicție propusă printr-un amendament. Buicu precizează că urmează să fie stabilit și parcursul pe care îl va avea în continuare inițiativa legislativă.
Varianta inițială a proiectului Mitrea era mai blândă decât cea finală, dar și decât cea a celor 21 de deputați PSD, rămasă pe ordinea de zi a plenului, cu aviz negativ. Ea prevedea excepții de la interzicerea fumatului în toate spațiile publice și nu conținea nici articolul care interzice afișarea pachetelor de țigări în magazine. Varianta inițială prevedea o excepție de la aplicarea interdicției, fumatul fiind interzis în “spațiile publice închise”, cu excepția “spațiilor delimitate și special amenajate pentru fumat din incinta acestora”.
Respectivele spații ar fi trebuit să “servească exclusiv fumatului, să nu fie spațiu de tranzit sau de acces în spațiul public închis și să fie dotate cu sisteme de ventilație funcționale care să asigure eliminarea fumului de tutun”.
În Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților au fost introduse însă mai multe amendamente la ambele proiecte, majoritatea covârșitoare de către fostul ministru delegat pentru dialog social și relația cu societatea civilă din guvernul Victor Ponta, deputatul PSD, Aurelia Cristea. Aceasta a preluat ideile Coaliției România Respiră (alcătuită potrivit propriului site din 50 de ONG-uri) și s-a transformat într-un veritabil cruciat al luptei împotriva fumatului, eliminând orice excepție de la aplicarea interdicției totale a fumatului în spațiile publice închise, cu excepția “celulelor pentru deținuți din penitenciarele de maximă siguranță”.
Ca urmare a unui amendament depus de deputatul PSD Horia Grama la proiectul Mitrea, fumatul mai este permis și în “camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaționale”.
Unde se mai poate fuma?
Probabil că doar în aer liber, în locurile amenajate în fața barurilor, restaurantelor, discotecilor și oricărei alte clădiri sau pe stradă, cu excepția locurilor de joacă pentru copii. În ceea ce privește interzicerea fumatului în spațiile publice închise, cele două proiecte, cel retras și cel rămas pe ordinea de zi, sunt destul de asemănătoare. În mod sigur nu se va mai putea fuma în incita restaurantelor, barurilor, discotecilor, cluburilor, clădirilor guvernamentale, unităților sanitare, de învățământ, precum și cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private, sediilor firmelor private, etc. Și asta pentru că textul prevede în mod clar faptul că forma de proprietate nu contează, că legea se aplică și proprietarilor privați.
Potrivit proiectului de lege, “prin spațiu public închis se înțelege orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent”. Cu alte cuvinte, legea ar urma să se aplice pe orice proprietate și nu va permite nici măcar fumatul în clădirile deținute de un club care permite accesul în clădire doar propriilor membri, proiectul precizând că el se aplică “indiferent de dreptul de acces”.
Singura întrebare este aceea referitoare la definiția sintagmei “destinat utilizării colective”. De la câți “utilizatori” în sus devine un spațiu “destinat utilizării colective”? Există riscul ca, în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat, și locuința privată să fie asociată unui spațiu “destinat utilizării colective”?
Definiția dată spațiului public închis în proiectul Mitrea, “orice spațiu care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent” sugerează că fumatul va fi permis doar în anumite tipuri de balcoane, cele externe, cu un singur perete și doar cu balustradă. Dacă balcoanele au trei pereți (sunt construite în interiorul clădirii), ele intră în definiția “spațiului public închis”.
În cazul adoptării proiectului rămas pe ordinea de zi, fumatul va fi interzis inclusiv pe balcoane, acesta definind spațiul public închis drept orice spațiu “care are un acoperiş, plafon sau tavan şi este delimitat de cel puţin un perete, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent”
Ce mai prevede potențiala lege anti-fumat?
Atât proiectul Mitrea-Cristea, cât și proiectul celor 21 de parlamentari PSD cu raport negativ, interzic, față de situația actuală, și comercializarea la bucată a țigărilor de foi și cigarillos, nu numai a țigaretelor. Cu alte cuvinte, amatorii de astfel de produse de tutun vor trebui să le cumpere en-gros, deși ele sunt mult mai scumpe decât țigările obișnuite. Potrivit autoarei amendamentului acceptat de Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților, Aurelia Cristea, “consumul de țigări de foi și cigarillos este încurajat de comercializarea la bucată deoarece astfel se obține reducerea prețului per bucată, ceea ce favorizează consumul acestor produse. (…) În plus, interdicția vânzării la bucată doar a țigaretelor este de natură a crea condiții discriminative de comerț”.
În plus, proiectul Mitrea Cristea, reatras de pe ordinea de zi, mai prevedea, față de cel al parlamentarilor PSD, ca “în vederea difuzării de materiale promoționale de prevenire și combatere a consumului produselor din tutun, posturile de radio și de televiziune să puna la dispoziție un spațiu de emisie de minimum 30 de minute săptămânal, pentru Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Sănătății, Ministerul Tineretului și Sportului și organizațiilor nonguvernamentale independente de industria tutunului și care au ca obiectiv al activităților reducerea consumului de tutun”. Cu alte cuvinte, trei ministere și Coaliția România Respiră doresc ca orice post de radio sau tv, public sau privat, să le ofere gratis 30 de minute de emisie.
Cea mai controversată prevedere a proiectului Mitrea, care nu figurează și în proiectul parlamentarilor PSD, vizează însă interzicerea “afișării produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere din unitățile în care acestea se comercializează”. Împotriva ei au protestat deja atât producătorii de țigarete, cât și retailerii.
Cine sunt beneficiarii?
Beneficiarii acestei legi vor fi în mod evident nefumătorii supuși efectelor fumatului pasiv. Potrivit Manifestului Coaliției România Respiră, “73% dintre adulți nu fumează și o bună parte dintre ei suferă și mor prematur prin boli cauzate de fumat”.
Împotriva voinței lor, vor beneficia de pe urma adoptării acestei legi și fumătorii care fie se vor lăsa de fumat, fie vor fuma mai puțin. Reducerea incidenței bolilor provocate de fumat ar putea fi însă compensată de creșterea incidenței altor boli, cele provocate de fumatul în frig, în special în anotimpul rece.
Ce riscă fumătorii și proprietarii de localuri?
Fumătorii care încalcă legea vor risca o amendă contravențională cuprinsă între 100 și 500 lei, potrivit proiectului Mitrea și una de 500 de lei, potrivit celuilalt proiect. Proprietarii persoane juridice ai spațiilor publice închise care nu respectă legea vor risca la rândul lor, potrivit proiectul Mitrea, o amendă contravențională de 5.000 lei la prima abatere și una de 10.000 lei și sancțiunea complementară de suspendare a activității până la remedierea situației, la a doua abatere”. Săvârșirea unei noi contravenții se sancționează cu amendă contravențională de 15.000 lei și cu sancțiunea complementară de închidere a unității. Potrivit celuilalt proiect, după prima abatere, sancționată cu aceeași amendă de 5.000 de lei, localul va fi închis definitiv încă de la a doua abatere, sancționată cu 15.000 de lei..
În plus, proprietarii de “spații publice închise”, în special cei de baruri, restaurante sau cafenele, vor suferi probabil o reducere a încasărilor și vor fi nevoiți să investească în amenajarea de spații deschise pentru fumat, dotate cu sisteme de încălzire externe, cel puțin pe timpul iernii.
Micii comercianți, loviți de interzicerea afișării produselor de tutun
În urma intrării în vigoare a interdicției afișării pachetelor, propusă de proiectul Mitrea, 50% din micii comercianți vor fi nevoiți să renunțe la comercializarea de țigarete. În magazinele de dimensiuni mici - unde punctul de vânzare coincide cu casa de marcat - prevederea va fi imposibil de respectat. Acest fapt va atrage reducerea celorlalte vânzări, potrivit unei scrisori trimise de retaileri parlamentarilor. “Este știut că, din cauza prețurilor fixe, profitul obținut de comercianți din vânzarea directă a produselor din tutun este foarte mic, rolul acestora fiind mai ales de a impulsiona vânzările cu circa 40% a altor produse”, susțin retailerii. Un alt impact identificat de producători și retailer-i vizează “protecția consumatorului”, prin imposibilitatea afișării prețului (prevazuta expres în Codul Fiscal) și corelării acestuia cu produsul.
Bugetului de stat îi va fi cel mai greu să se lase de fumat
Bugetul de stat va avea în mod sigur de suferit dacă obiectivele inițiatorilor se vor materializa. Potrivit unui calcul efectuat de Profit.ro, dacă ar conduce la o reducere a fumatului cu 40%, “interzicerea completă a fumatului în toate spațiile publice închise” ar provoca o gaură la buget de 4,8 miliarde lei (fără a lua în calcul pierderile de venituri din reducerea vânzărilor din baruri și restaurante de alte produse în afara tutunului), și ar reduce cheltuielile bugetare cu maxim 480 milioane lei (40% din cele 1,2 miliarde de lei cheltuieli totale atribuibile fumatului).
Net, bugetul de stat ar fi păgubit cu 4,3 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro). Miliard de euro care probabil va fi “compensat” prin alte majorări de taxe și impozite, plătite atât de fumători, cât și de nefumători. Impactul bugetar este considerabil pentru că industria tutunului este cel de-al doilea mare contributor la buget, după cea de petrol și gaze. Anul trecut, industria tutunului a adus la bugetul României circa 2,7 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe și contribuții, aproximativ 1,78% din PIB (PIB-ul pe 2014 a fost de 674 miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanțelor) și 5,6% din veniturile totale ale statului (de 213 miliarde de lei miliarde lei, potrivit Ministerului Finanțelor).
Spre comparație, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din 2014 a fost de 22,9 miliarde de lei, aproximativ de doar două ori mai ridicat decât veniturile furnizate de industria tutunului.
În plus, va fi favorizată creșterea evaziunii fiscale prin stimularea indirecta a comerțului ilicit, care în acest moment are unul dintre cele mai mari niveluri din UE – peste 14,7%.
Când ar putea intra în vigoare legea anti-fumat?
Chiar dacă proiectul Mitrea prevede că “prezenta lege intră în vigoare în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial”, nu este încă clară, din mai multe motive, data aplicării sale. În primul rând, chiar dacă ba fi reintrodus pe ordinea de zi, Camera Deputaților ar putea respinge acest proiect. O altă variantă ar fi retrimiterea la Comisii, însă acest lucru nu poate fi cerut decât de câteva persoane: de președintele Camerei, de cel al Comisiei de Sănătate (care tocmai a acceptat amendamentele descrise mai sus și a avizat favorabil proiectul de lege) și de unul din liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților.
Însă chiar și în cazul în care votul va fi unul pozitiv, termenul de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial nu este unul sigur. Și asta pentru că, susțin producători de țigarete într-o scrisoare adresată parlamentarilor, măsura interzicerii afișării pachetelor de țigări “a fost respinsă ca fiind excesivă în cadrul Parlamentului European în timpul negocierilor asupra Directivei privind produsele din tutun (40/2014)”, Directivă care este în curs de transpunere în legislația autohtonă. Potrivit unor surse din piață, înainte de a adopta și aplica o astfel de prevedere considerată excesivă, România va trebui să informeze și să ceară acordul Comisiei Europene.
În cazul proiectului rămas pe ordinea de zi, cu propunere de respingere din partea Comisiei, termenul de intrare în vigoare este de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
