Omul de afaceri Ilie Carabulea a încercat timp de mai mulți ani să evite, prin orice metode, majorarea capitalului social la Carpatica Asig, arată referatele procurorilor din două dosare ale milionarului. Metoda era aceeași: își lua drept consilieri oameni cunoscuți ca având influență în piață pe care îi numea în funcții de conducere pe salarii uriașe și îi mandata să cosmetizeze rezultatele reale ale companiei și să influențeze controalele venite de la ASF.
Ilie Carabulea a fost condamnat la șase ani și jumătate de închisoare în primul dosar Carpatica și este arestat preventiv în cel de-al doilea.
Susținerile procurorilor care au instrumentat dosarul Carpatica din 2014 relevă faptul că omul de afaceri Ilie Carabulea, cel de la care a pornit și recentul dosar Carpatica Asig (soldat cu arestarea preventivă a Angelei Toncescu, fost președinte CSA, a lui Liviu Stoicescu, fost director Carpatica Asig, a lui Ilie Carabulea și a fiului său), avea un anumit mod de lucru pe care l-a aplicat cu mai multe ocazii. Între cele două dosare citate există asemănări izbitoare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai mult, Adela Abrudan, fostă șefă a Consiliului de Administrație al Carpatica Asig, este unul dintre martorii cheie în ambele spețe, deși faptele s-au petrecut la distanță de doi ani.
Ca și Angela Toncescu după el, Radu Mustățea, fost președinte al Astra Asigurări, a fost contractat de Ilie Carabulea sub formă de consultant pentru a cosmetiza cifrele Carpatica Asig în așa fel încât să nu mai fie nevoie de o majorare de capital. Mustățea încasa, în acdst sens, în jur de 20.000 de euro lunar prin intermediul unei firme, arată procurorii. După cum a arătat Profit.ro, și Angela Toncescu a avut misiunea de a evita o majorare de capital, însă aceasta a ales o cale diferită, față de Mustățea.
La momentul venirii lui Mustățea, mai spun procurorii, deficitul de capital al Carpatica Asig era de peste 15 milioane de euro. Mustățea a încercat să “repare” acest deficit prin plasarea unei părți din riscurile asumate de Carpatica. În acest sens, Mustățea a încheiat un contract de reasigurare pe care l-a înregistrat în contabilitate cu o acoperire mai mare decât avea în realitate.
“Contractul a fost prezentat de către inculpatul MUSTĂȚEA RADU ca o performanță a noii echipe de conducere, susținându-se că, în baza acestui contract multianual de reasigurare, cotă - parte pentru întregul cont (denumit în continuare contract quota -share), reasiguratorul, în baza unor prime totalizând 1.260.000 euro, ar fi preluat, în procent de 40% riscurile societății și ar fi exonerat-o de efectuarea unei majorări de capital, de la suma care ajunsese în decembrie 2012, la 15.000.000 euro - În practică, însă, așa cum se va vedea, acest contract nu prelua niciunul dintre riscurile societății, iar înregistrarea lui în contabilitatea S.C. CARPATICA S.A., în modalitatea aleasă de către MUSTĂȚEA RADU și VINEREANU IOAN DACIAN a reprezentat o inginerie financiară și s-a făcut în vederea eludării normelor A.S.F. privind reglementarea pieței asigurărilor din România”, notează procurorii.
Ca și Angela Toncescu, Mustățea și-a adus la Carpatica Asig oamenii de încredere, adică principalii săi colaboratori din perioada în care a condus Astra Asigurări, societate falimentară al cărei proprietar, Dan Grigore Adamescu, este cercetat într-un dosar privind spolierea companiei. Astfel au ajuns în conducerea Carpatica Asig Dacian Vinereanu (prietenul și “tehnicianul” lui Radu Mustățea) și Ina Crudu (specialista în vânzări din perioada Astra). Cei doi, spun procurorii, ar fi ajutat, în diverse moduri și diverse grade de complicitate, la ascunderea situației reale a Carpatica Asig.
Plasarea oamenilor în funcții cheie
După ce și-a asigurat o conducere “competentă” a societății, Carabulea a trecut la protejarea acesteia. În acest sens a fost contactat Marian Mîrzac, fost director al Direcției Antifraudă din ANAF, prieten cu Daniel Chițoiu, pe atunci ministru al Finanțelor și apropiat al lui Dan Radu Rușanu, la acea vreme un influent om politic și președinte al ASF. Mîrzac a fost susținut pentru a obține și păstra o funcție de membru neexecutiv al Consiliului ASF. Din această poziție el a păstrat legătura cu Radu Mustățea și Dacian Vinereanu, împreună cu care a tergiversat acțiuni de control ale ASF și a încercat să influențeze concluziile unor rapoarte. Mîrzac a primit în schimbul acestor servicii sume de bani și un automobil.
CITEȘTE ȘI Dosarul Carpatica Asig: Angela Toncescu, fosta șefă a asigurărilor, adusă special pentru a păcăli ASF și un eventual investitor Pentru protejarea Carpatica Asig s-a trecut inclusiv la îndepărtarea, prin ordonanță de urgență, a fostului vicepreședinte ASF Daniel Tudor, care s-ar fi împotrivit acțiunilor grupului format pentru protejarea Carpatica Asig. Ulterior însă, într-un alt dosar, procurorii au arătat că și Daniel Tudor a luat mită și a încercat să protejeze Carpatica. După plecarea lui Tudor a fost cooptat rapid și noul vicepreședinte al ASF pe domeniul asigurărilor, Corneliu Moldoveanu.
Din grup au mai făcut parte, spun procurorii, și Laura Chițoiu, director în cadrul ASF și soția fostului ministru al Finanțelor Daniel Chițoiu, dar și Călin Georgel, promovat pe postul de secretar general al ASF. Din acel moment, grupul care proteja Carpatica Asig avea practic în componență toată conducerea superioară a ASF în domeniul asigurărilor.
Rezolvarea problemelor “la extern”
Pentru că era una dintre cele mai active societăți pe segmentul RCA, Carpatica Asig ajunsese să aibă o expunere foarte mare în afara țării. Polițele vândute românilor care trăiesc în afara țării, dar au mașini înmatriculate în România, aduceau daune semnificative. În acest sens, trebuia controlat și organismul care gestionează relația cu străinătatea, Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR), cunoscut și ca Biroul Carte Verde. Prin plasarea unui om în conducerea BAAR puteau fi amânate plățile pentru daunele din străinătate. A fost ales tot Radu Mustățea.
“Probele administrate în cauză au relevat faptul că, în cursul lunii decembrie 2013, inculpatul RUȘANU RADU DAN a exercitat presiuni, în calitate de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, asupra mai multor societăți de asigurări urmărind și reușind impunerea numitului MUSTĂȚEA RADU, membru al consiliului de administrație al S.C. CARPATICA ASIG S.A., la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.), asociație care administrează fondul (care se ridică la momentul de față la circa 15.000.000 euro) la care contribuie toate societățile de asigurări di România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii și mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde”, arată procurorii. Rușanu ar fi acționat, spun procurorii, prin intermediul omului său de încredere, Corneliu Moldoveanu.
Ironia face ca Mustățea să îi fi luat locul lui Liviu Stoicescu, ajuns ulterior tot la Carpatica Asig, plecat tot de la Astra Asigurări și în prezent arestat tot pentru participarea la o rețea care intenționa să ascundă starea financiară reală a firmei lui Carabulea.
Odobescu de la City Insurance îl susținea pe Mustățea la BAAR. Firma sa are astăzi probleme cu plățile externe
În scopul numirii și menținerii lui Mustățea la BAAR a acționat și un alt persoanj extrem de controversat și influent din lumea asigurărilor. Este vorba despre Dan Odobescu, acționarul majoritar al City Insurance și cumantul lui Adrian Năstase.
“În data de 16 decembrie 2013, conformându-se acestei solicitări, Moldoveanu Corneliu Silviu i-a cerut lui Odobescu Dan, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului București și proprietar al unei societăți de asigurări, să intervină pe lângă diverși asiguratori, astfel încât să le schimbe intenția de vot în favoarea lui Mustățea Radu. În baza acestei înțelegeri infracționale, Odobescu Dan s-a angajat efectiv să determine persoanele împuternicite reprezentând 3 societăți de asigurări să îl voteze pe Mustățea Radu”, punctează procurorii.
După cum a arătat în exclusivitate Profit.ro, City Insurance, societatea lui Odobescu are astăzi probleme cu plata daunelor înregistrate în afara țării.
