Datoria publică a României a crescut puternic în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Creșterea rapidă a datoriei la începutul anului are loc ca urmare a strategiei Finanțelor de a împrumuta în primele luni o parte mare din necesarul de finanțare pentru întreg anul. Pe măsură ce statul va face în cursul anului plăți mai mari în contul datoriei, la termenele prevăzute, acest impact se va diminua.
Un alt aspect important este că gradul de îndatortare din februarie se situează la 52,4% din PIB, în timp ce îndatorarea pentru ianuarie,, anunțată inițial la 50,2% din PIB, a fost revizuită la 49,9% din PIB.
Guvernul a împrumutat mult în ianuarie și februarie, iar plățile mai mari la datorie sunt mai târziu în cursul anului, în timp ce în perioada următoare va fi majorată și baza de calcul a îndatorării (în PIB al ultimelor patru trimestre, la care se face raportarea, primul trimestru din acest an va înlocui primul trimestru din 2023).
Gradul de îndatorare a mai depășit în trecut, în mai multe rânduri, pragul de 50% din PIB, pentru perioade scurte. Guvernul estimează, în cea mai recentă Strategie Fiscal-Bugetară, un grad de îndatorare de 48,7% din PIB pentru finele anului 2024, urmat de 49,9% din PIB în 2025 și 50,6% din PIB în 2026.
La final de 2019, datoria publică era de 373,53 miliarde lei, a urcat la 499,64 miliarde lei la final de 2020, la 577,26 miliarde lei la final de 2021, la 665,55 miliarde lei la final de 2022 și la 782,17 miliarde lei la final de 2023.
Peste 50% din PIB, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a ține deficitul sub control, dar derogările pe care autoritățile și le dau în mod frecvent de la Legea responsabilității fiscal-bugetare au redus ca importanță existența în lege a acestei prevederi de stabilizare. De asemenea, depășirile pragului de 50% , înregistrate în mai multe rânduri în ultimii ani, au fost toate temporare și de scurtă durată, iar Guvernul a preferat să transmită că preferă să stimularea economiei prin investiții (și creșterea PIB, baza de raportare) pentru a ține sub control gradul de îndatorare.
Pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de 181 miliarde de lei, pentru a plăti datoriile mai vechi care ajung la scadență și pentru a acoperi deficitul bugetar. Datoria publică guvernamentală contractată în anul 2023, în sumă de 203,9 miliarde lei, a acoperit necesarul de finanțare, a consolidat rezerva financiară în valută la dispoziția Trezoreriei Statului și a asigurat prefinanțarea parțială a necesităților de finanțare pentru anul 2024.
Astfel, indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 52,4% din PIB, la sfârșitul lunii februarie 2024. Conform metodologiei Uniunii Europene ponderea datoriei guvernamentale în PIB sa calculat luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre (trim. I 2023 - trim.IV 2023) comunicate de către INS. Odată cu publicarea de către INS a PIB-ului pentru trimestrul I 2024, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează sa fie revizuit.
Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 36% până la data de 29 februarie 2024.
Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii februarie 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori.
În vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil, Guvernul are în vedere heltuielile pentru investiții publice pentru anul 2024 estimate să ajungă la 6,9% din PIB. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor, înăsprirea condițiilor financiare etc.
În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 27 miliarde euro din care 12,1 miliarde euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,9 miliarde euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut. Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde.
Evoluție datorie publică
