România a folosit, anul trecut, sistemul european pentru alertă rapidă în cazul a 9 produse nealimentare considerate periculoase pentru consumatori, acțiuni care au condus la retragerea produselor respective sau rechemarea unor modele de automobile precum Seat Ibiza, Suzuki Swift sau Toyota C-HR.
Alte produse semnalate de autoritățile române au inclus unghii false și produse cosmetice considerate neconforme din cauza conținutului de ftalat de dibutil sau haine pentru copii cu accesorii netasabile ce pot fi înghițite, cu risc de sufocare.
De cealaltă parte, autoritățile naționale ale statelor participante la sistemul european de alertă rapidă au trimis 10 atenționări legate de produse fabricate în România, inclusiv anvelope Continental, polistiren expandat Adeplast, mașini Dacia sau uscător electric pentru prosoape Irrom Industrie, subsidiara locală a grupului italian Irsap. În urma alertelor, produsele au fost rechemate sau retrase de producători.
România participă, alături de celelalte 27 de state din UE, Islanda, Lichtenstein și Norvegia, la sistemul de alertă rapidă pentru produse periculoase, care oferă autorităților naționale posibilitatea de a face schimb rapid de informații cu privire la produsele periculoase, permițând astfel celorlalte state membre să își supravegheze piețele și să ia măsurile corespunzătoare în cazul în care reperează aceleași produse.
Anul trecut, autoritățile naționale au trimis peste 2.250 de alerte, în urma cărora au fost adoptate peste 4.000 de măsuri, relevă un raport publicat de Comisia Europeană.
Produsele riscante semnalate de România au vizat autovehicule (33%), îmbrăcăminte, textile și articole de modă (22%) și aparate și echipamente electrice (11%). Riscurile raportate cel mai frecvent au fost: leziuni (44%), risc chimic (33%) și sufocare (11%).
La nivelul blocului comunitar, cele mai multe alerte (31%) au fost consemnate în categoria jucării, urmată de autovehicule (19%) și îmbrăcăminte, textile și articole de modă (10%). Principalele riscuri identificate au fost leziunile și riscul chimic (fiecare în câte 25% din cazuri).
