Peste 5.000 de străini au obținut statut de refugiat în România, începând din 1990 până la 1 octombrie anul curent, iar cei mai mulți dintre aceștia, peste 2.000 de persoane, provin din Siria și au ajuns în ultimii 7-8 ani, indică date oficiale analizate de Profit.ro.
În primii ani de după 1989 nu au fost solicitări semnificative pentru obținerea acestui statut de refugiat.
Abia în 1999, un număr de 168 de refugiați din Afganistan au solicitat protecția statului român, iar alți 78, în anul 2000. În total, 452 de cetățeni afgani au dobândit statut de refugiat, a treia cea mai numeroasă naționalitate care a venit în România din cauza conflictelor din propria țară.
Pe locul al doilea ca număr de cetățeni străini cu statut de refugiat este Irakul, cu un total de 1.292 de persoane, care au venit constant în țară începând cu anii 2000 și ajungând la câteva sute de persoane în fiecare din ultimi trei ani.
Începând cu 2012, însă, un număr important de cetățeni sirieni au ajuns în România ca refugiați, cu un vârf de afluență în 2016, când au obținut acest statut 517 de persoane. În total, în utlimii 8 ani, 2.091 de persoane din Siria au dobândit calitatea de refugiat în România.
Alte țări din care provin refugiați în număr mai mare sunt Somalia (200 de persoane), Iran (151 de persoane) sau Palestina (86 de persoane).
Situația detaliată, pe ani și țări din care provin cei 5.030 de refugiați, poate fi văzută în tabelul de mai jos.
Decizia a fost luată după un Consiliu JAI informal desfășurat în februarie la București, iar pentru finanțarea cheltuielilor generate de primirea refugiaților, România va primi de la UE o sumă forfetară în valoare de 10.000 euro pentru fiecare persoană relocată..
"(...) printr-o scrisoare a comisarului european responsabil pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, adresată miniștrilor afacerilor interne în marja desfășurării Consiliului Justiție și Afaceri Interne (informal), din intervalul 7-8 februarie a.c., ce a avut loc la București, a fost făcut apel la continuarea relocărilor externe de către statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, la stabilirea cotei pentru perioada 2020-2021 reprezentată de propunerea privind relocarea a 200 de sirieni din Turcia, Iordania și Liban, au fost avute în vedere prioritățile de politică externă și internă a României, precum și deciziile și necesitățile identificate la nivelul Uniunii Europene", se arată într-un document guvernamental, prezentat de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, Inspectoratul General pentru Imigrări a început procesul de analiză și identificare a modalităților concrete pentru realizarea relocării refugiaților, sens în care a participat la activități de pregătire și la discuții cu reprezentanții Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) pe acest subiect.
Finanțarea acțiunilor de relocare face obiect al Programului Național FAMI 2014-2020, aprobat de către Comisia Europeană la 21 martie 2015. În baza acestuia, statele membre primesc o sumă forfetară în valoare de 10.000 euro pentru fiecare persoană relocată, în conformitate cu prioritățile comune ale Uniunii în materie de relocare.
De asemenea, potrivit legislației programului, contribuția financiară nerambursabilă la proiectele de grant poate ajunge la 100% din valoarea bugetului proiectului, în cazul celor care cuprind în exclusivitate activități de relocare în România a persoanelor în nevoie de protecție, din țări terțe și/sau state membre ale Uniunii Europene, respectiv măsuri administrative premergătoare transferului, examinări medicale, asistență anterioară transferului în România, transportul din țara de azil/țara de origine în România și pe teritoriul național, asistență pe timpul transferului, asistență după sosirea în România pe o perioadă maximă de 60 de zile.
Guvernul pregătise la începutul anului introducerea în legislația națională a unor cote obligatorii pentru preluarea spre asistență a tuturor persoanelor ce obțin o formă de protecție, autoritățile locale fiind obligate să le asigure refugiaților o locuință socială în aceleași condiții ca și cetățenilor români. Dacă nu ar fi primit o locuință socială, persoana refugiată urma să închirieze o locuință și va primi de la stat până la 50% din valoarea chiriei, pentru maximum 1 an.
