Sabotarea gazoductului Nord Stream a fost aprobată chiar de către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, scrie publicația Wall Street Journal. Ulterior, Zelenski ar fi dispus anularea operațiunii, însă Valeri Zalujnîi, pe atunci comandantul armatei, a ignorat ordinul, notează publicația americană. Un consilier al lui Zelenski neagă însă implicarea Ucrainei în sabotarea gazoductului.
Potrivit publicației americane, care se bazează în special pe surse militare ucrainene, atentatul cu exploziv în adâncurile Mării Baltice a fost dus până la capăt cu supervizarea comandantului șef al armatei ucrainene de la acea vreme, Valeri Zalujnîi. Aceasta, în pofida faptului că Volodimir Zelenski își schimbase opinia pe parcurs și ceruse oprirea proiectului, arată Agerpres.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Ideea sabotajului apăruse în mai 2022 în timpul unei reuniuni a unor ofițeri de grad înalt și directori de companii ucrainene, la trei luni după declanșarea invaziei ruse împotriva Ucraina, scrie WSJ.
Potrivit Wall Street Journal, șase persoane în total au fost implicate direct în această operațiune, care a costat circa 300.000 de dolari, totul finanțat din bani privați.
„Președintele ucrainean Volodimir Zelenski inițial aprobase planul, potrivit unui ofițer care participa și altor trei care aveau cunoștință de el”, susține publicația americană. „Însă apoi, când CIA aflase și ceruse oprirea lui, el a ordonat suspendarea acestuia”, continuă WSJ.
Valeri Zalujnîi, comandantul șef al armatei ucrainene de la acea dată, a ignorat acest ordin, iar echipa sa a modificat planul inițial, adaugă publicația americană. Contactat de WSJ, Zalujnîi, care de atunci a fost numit ambasador al Ucrainei la Londra, a declarat într-un mesaj scris că el nu avea cunoștință de o astfel de operațiune și a calificat drept „provocare” orice afirmație contrară.
După sabotarea în septembrie 2022 a gazoductului rus, Zelenski a cerut explicații lui Zalujnîi, potrivit WSJ, care citează trei persoane la curent cu ancheta. Acesta din urmă i-a răspuns că este prea târziu, afirmând că nu mai este posibil să se comunice cu echipa de sabotaj, pentru că orice contact ar fi putut pune în pericol operațiunea.
„I s-a spus (lui Zelenski) că aceasta este ca o torpilă, odată lansată asupra dușmanului nu mai poate fi oprită, ea continuă până când explodează”, descrie un militar de rang înalt, informat despre această conversație și citat de WSJ.
Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a negat implicarea Ucrainei în exploziile care au avariat gazoductul Nord Stream 2 și, în schimb, a arătat cu degetul spre Rusia, într-o declarație făcută la o zi după ce Germania a emis mandat de arestare pe numele unui scafandru ucrainean, relatează Reuters.
„Un astfel de act poate fi realizat doar cu resurse tehnice și financiare extinse. Și cine deținea toate acestea la momentul exploziei? Doar Rusia”, a declarat Podoliak.
După ce Wall Street Journal a relatat că înalți oficiali ucraineni au fost implicați în cele întâmplate, reacția oficială de la Kiev a fost negarea acestei aserțiuni. „Ucraina nu are nimic de-a face cu exploziile Nord Stream”, a replicat Podoliak, adăugând că Ucraina nu a obținut niciun avantaj strategic sau tactic în urma exploziilor.
„Implicarea Ucrainei în exploziile de la Nord Stream este un nonsens absolut. Aceste acțiuni nu aveau niciun interes practic pentru Ucraina”, a mai declarat Podoliak pentru AFP.
Conductele Nord Stream 1 și 2, în valoare de multe miliarde de dolari, care transportă gaze pe sub Marea Baltică, au fost distruse de o serie de explozii în septembrie 2022, la șapte luni după ce Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei.
Procurorii polonezi au anunțat miercuri că Polonia a primit un mandat european de arestare emis de Berlin în legătură cu atacul, iar suspectul este un bărbat ucrainean identificat doar ca Volodimir Z. Bărbatul a părăsit deja Polonia.
Rusia a acuzat deja Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina pentru explozii, care au tăiat în mare parte gazul rusesc de pe piața europeană. Aceste țări au negat implicarea. Germania, Danemarca și Suedia au deschis anchete asupra incidentului, iar suedezii au găsit urme de explozibili pe mai multe obiecte recuperate de la locul exploziei, confirmând că exploziile au fost intenționate.
Autoritățile germane au emis un mandat de arestare cu privire la sabotarea conductelor Nord Stream în urmă cu aproape doi ani, potrivit publicațiilor germane ARD, Süddeutsche Zeitung și Die Zeit, citate de DW.
Într-o anchetă, publicațiile au raportat că suspectul este un cetățean ucrainean, numit doar Volodimir Z. din motive de confidențialitate.
Se presupune că acesta a atacat conductele în tandem cu cel puțin alte două persoane, care ar fi, de asemenea, cetățeni ucraineni, arată G4Media.ro
Ce s-a întâmplat cu gazoductele Nord Stream?
Conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, nefuncționale în continuare, erau conducte importante în Marea Baltică pentru gazul rusesc către Europa, în special Germania. Utilizarea lor a fost întotdeauna controversată din cauza rolului lor de a face UE dependentă de energia rusească și a devenit și mai controversată după invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022.
La 26 septembrie 2022, au fost detectate mai multe explozii de-a lungul conductelor, care au dus la scurgeri de gaze.
Germania, Danemarca și Suedia au deschis anchete cu privire la acest incident, însă anchetele daneze și suedeze au fost închise fără a identifica un suspect.
Exploziile au atras atenția presei mondiale, alimentând speculațiile cu privire la cine ar putea fi responsabil. Rusia și Occidentul s-au acuzat reciproc că ar fi în spatele exploziilor. S-a suspectat imediat implicarea ucrainenilor, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat ferm rolul statului.
Ce a descoperit ancheta germană?
Potrivit autorităților germane, suspectul, Volodimir Z., și alte două persoane l-au abordat pe skipperul iahtului Andromeda, sub pavilion german, care a acostat în nordul insulei Rügen.
ARD a relatat că Volodimir Z. l-a îndrumat pe skipperul spre locația conductei, iar doi dintre cei trei suspecți au îmbrăcat echipamentul de scufundare și au intrat sub apă.
Skipperul l-ar fi identificat pe Z. dintr-o serie de fotografii care i-au fost arătate de poliție. Potrivit informațiilor disponibile, în septembrie 2022, o camionetă albă suspectată că ar fi fost folosită pentru a transporta materiale pentru scufundări a fost surprinsă de o cameră de supraveghere a traficului din Rügen cu un pasager care „semăna foarte mult cu Z.”
O instanță germană a emis un mandat de arestare pe numele lui skipperul în iunie.
Unde este Volodimir Z.?
Ultima dată se știa că suspectul locuia într-un sat de lângă Varșovia, Polonia. Cu toate acestea, se crede că acesta a fugit ulterior.
Nu se știe de ce Polonia nu a onorat mandatul european de arestare în termenul legal de 60 de zile. ARD a subliniat că autoritățile germane acuză de mult timp că, deși Varșovia nu a participat la atac, l-a tolerat tacit ulterior.
Nu au fost găsite legături între suspecți și guvernul ucrainean.
Ceilalți doi suspecți, un cuplu căsătorit pe numele căruia nu au fost emise mandate de arestare, au negat că îl cunoșteau pe Z. și au declarat că se aflau în vacanță în Bulgaria când a avut loc atacul.
