Conflictul Rusia-Ucraina a declanșat tensiuni pe piețele financiare și a crescut drastic incertitudinea cu privire la redresarea economiei globale, arată Coface, care precizează că economiile europene sunt cele mai expuse riscului, analiștii estimând o inflație suplimentară de cel puțin 1,5 puncte procentuale în 2022, în timp ce creșterea PIB-ului ar putea fi redusă cu 1 punct procentual. Mai mult, prețurile mai mari ale mărfurilor intensifică amenințarea unei inflații ridicate și de lungă durată, care crește riscurile de stagflație și tulburări sociale, arată reprezentanții Coface. Ei spun că economia Rusiei va fi în mare dificultate în 2022, căzând într-o recesiune profundă, iar prognoza actualizată a PIB-ului pentru acest an se situează la -7,5%, după redresarea înregistrată anul trecut.
”Conflictul Rusia-Ucraina a declanșat tensiuni pe piețele financiare și a crescut drastic incertitudinea cu privire la redresarea economiei globale. De la ultima publicație Coface, lumea s-a schimbat, la fel și riscurile. Prețurile mai mari ale mărfurilor intensifică amenințarea unei inflații ridicate și de lungă durată, care crește riscurile de stagflație și tulburări sociale. Anumite sectoare, cum ar fi auto, transporturile sau produsele chimice sunt mai susceptibile de a fi afectate de aceste tensiuni”, arată Coface.
Coface prognozează o recesiune profundă de 7,5% pentru economia rusească în 2022 și a retrogradat evaluarea riscului de țară al Rusiei la categoria D (foarte mare), scrie News.ro.
Economiile europene sunt cele mai expuse riscului: la momentul realizării acestei analize, Coface estimează o inflație suplimentară de cel puțin 1,5 puncte procentuale în 2022, în timp ce creșterea PIB-ului ar putea fi redusă cu 1 punct procentual. Împreună cu o reducere completă a aprovizionării cu gaze naturale rusești, aceasta ar putea costa cel puțin 4 puncte din PIB, conducând astfel creșterea PIB-ului UE aproape de zero – și posibil în teritoriu negativ – în 2022.
Conflictul amenință să afecteze și mai mult piețele de energie și mărfuri
Rusia este al treilea producător mondial de petrol, al doilea producător de gaze naturale și unul dintre primii 5 producători de oțel, nichel și aluminiu. Este, de asemenea, cel mai mare exportator de grâu din lume (aproape 20% din comerțul global). Ucraina este un producător cheie de porumb (al șaselea ca mărime), grâu (al șaptelea), floarea soarelui (primul) și se numără printre primii zece producători de sfeclă de zahăr, orz, soia și rapiță.
În ziua în care a început invazia, piețele financiare din întreaga lume au scăzut brusc, iar prețurile petrolului, gazelor naturale, metalelor și mărfurilor alimentare au crescut. În urma ultimelor evoluții, prețul petrolului Brent a depășit 100 dolari pe baril pentru prima dată din 2014 (125 dolari/la momentul realizării acestui material), în timp ce prețurile gazului TTF din Europa au crescut la un nivel record de 192 euro pe 4 martie.
Deși prețurile ridicate ale mărfurilor au fost unele dintre riscurile deja identificate ca fiind potențial perturbatoare pentru redresare, escaladarea conflictului crește probabilitatea ca prețurile mărfurilor să rămână mai ridicate pentru mult mai mult timp. În plus, actualul conflict intensifică amenințarea unei inflații ridicate și de lungă durată, crescând astfel riscurile de stagflație și tulburări sociale atât în țările avansate, cât și în cele emergente.
Sectoarele auto, transporturi și chimice sunt cele mai vulnerabile
Criza afectează puternic sectorul auto deja tensionat din cauza diverselor penurii și a prețurilor ridicate ale mărfurilor și materiilor prime: metale, semiconductori, cobalt, litiu, magneziu. Fabricile ucrainene auto livrează către mari producători de automobile din Europa de Vest: unii au anunțat oprirea activității fabricilor în Europa, în timp ce alte fabrici din întreaga lume plănuiesc deja întreruperi din cauza penuriei de cipuri.
Companiile aeriene și maritime de transport de marfă vor avea, de asemenea, de suferit din cauza prețurilor mai mari ale combustibilului, companiile aeriene fiind cele mai expuse acestui risc. În primul rând, combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile lor totale. În al doilea rând, țările europene, SUA și Canada au interzis accesul pe teritoriile lor companiilor aeriene rusești și, la rândul său, Rusia a interzis avioanele europene și canadiene în spațiul său aerian. Aceasta înseamnă costuri mai mari, deoarece companiile aeriene vor trebui să opteze pentru rute mai lungi.
”În cele din urmă, aceste companii nu pot să crească foarte mult costurile, deoarece continuă să se confrunte cu venituri mai mici din cauza impactului pandemiei”, arată Coface.
Transportul feroviar de marfă va fi, de asemenea, afectat: companiilor europene le este interzis să facă afaceri cu căile ferate rusești, ceea ce probabil va perturba activitatea de transport de marfă între Asia și Europa, care tranzitează prin Rusia.
De asemenea, se estimează că materiile prime pentru petrochimice se vor scumpi, iar prețurile în creștere ale gazelor naturale vor avea un impact asupra piețelor de îngrășăminte, prin urmare, asupra întreagii industrii agroalimentare.
Recesiune puternică în economia rusească
Economia Rusiei va fi în mare dificultate în 2022, căzând într-o recesiune profundă. Prognoza actualizată a PIB-ului Coface pentru 2022 se situează la -7,5% după redresarea înregistrată anul trecut. Acest lucru a determinat retrogradarea evaluării riscului țării de la B (destul de mare) la D (foarte mare).
Sancțiunile vizează în special băncile mari rusești, băncile centrale rusești, datoria suverană a Rusiei, funcționari publici și oligarhi ruși selectați precum și controlul exporturilor de componente de înaltă tehnologie către Rusia. Aceste măsuri exercită o presiune considerabilă asupra rublei rusești care a scăzut deja, și vor conduce la o creștere a inflației prețurilor de consum.
Rusia a atins un stadiu financiar relativ puternic: un nivel scăzut al datoriei publice externe, un excedent recurent de cont curent, precum și rezerve valutare substanțiale (aproximativ 640 miliarde dolari). Cu toate acestea, înghețarea impusă de țările depozitare occidentale asupra acestora din urmă împiedică Banca Centrală a Rusiei să le desfășoare și reduce eficiența răspunsului rusesc.
”Economia Rusiei ar putea beneficia de prețuri mai mari la mărfuri, în special pentru exporturile sale de energie. Cu toate acestea, țările UE și-au anunțat intenția de a-și limita importurile din Rusia. În sectorul industrial, accesul restricționat la echipamentele de semiconductori, computere, telecomunicații, automatizare și securitatea informațiilor produse în Occident va fi dăunător, având în vedere importanța acestor inputuri în sectoarele minier și de producție din Rusia”, spun analiștii.
Economiile europene sunt cele mai expuse la risc
Din cauza dependenței de petrol și gaze naturale rusești, Europa pare a fi regiunea cea mai expusă consecințelor acestui conflict. Înlocuirea întregii aprovizionări a Europei cu gaze naturale rusești este imposibilă pe termen scurt și mediu, iar nivelurile actuale ale prețurilor vor avea un efect semnificativ asupra inflației. La momentul redactării acestui material, cu barilul de Brent tranzacționat la peste 125 USD și cu prețurile gazelor naturale pe piața futures peste 150 EUR/Mwh, Coface estimează o inflație suplimentară de cel puțin 1,5 puncte procentuale în 2022 care ar eroda consumul gospodăriilor și, împreună cu scăderea așteptată a investițiilor în afaceri și a exporturilor, va detedmina o scădere PIB-ului cu aproximativ un punct procentual.
În timp ce Germania, Italia sau unele țări din regiunea Europei Centrale și de Est sunt mai dependente de gazele naturale rusești, interdependența comercială a țărilor din zona euro sugerează o încetinire generală.
În plus, Coface estimează că o reducere completă a fluxurilor de gaze naturale rusești către Europa ar ridica costul cu 4 puncte procentuale în 2022, ceea ce ar aduce creșterea anuală a PIB-ului aproape de zero și, eventual, în teritoriu negativ – în funcție de managementul cererii.
În restul lumii, consecințele economice vor fi resimțite în principal prin creșterea prețurilor mărfurilor, care va alimenta presiunile inflaționiste deja existente. Ca întotdeauna, atunci când prețurile mărfurilor cresc, importatorii neți de energie și produse alimentare vor fi afectați în mod deosebit, cu spectrul unor întreruperi majore a aprovizionării în cazul escaladării conflictului. Scăderea cererii din Europa va împiedica, de asemenea, comerțul global.
În Asia-Pacific, impactul va fi resimțit aproape imediat prin creșterea prețurilor de import, în special la prețurile energiei, multe economii din regiune fiind importatoare nete de energie, în frunte cu China, Japonia, India, Coreea de Sud, Taiwan și Thailanda, arată Coface.
Întrucât comerțul și legăturile financiare nord-americane cu Rusia și Ucraina sunt destul de limitate, impactul conflictului va fi resimțit în principal prin canalul prețurilor și prin încetinirea creșterii economiei europene. În ciuda perspectivei unei creșteri economice mai lente și a unei inflații mai mari, evenimentele geopolitice recente nu sunt de așteptat să afecteze politica monetară în America de Nord în această etapă.
