Veniturile companiilor din sectorul de fabricare a produselor lactate și a branzeturilor indică o evoluție negativă a veniturilor în 2018, acestea scăzând cu aproximativ 18% față de 2017 până la 3,8 miliarde lei, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară creștere, de la 3,3% în 2017 la 4,3% în 2018, arată un studiu realizat de Coface România.
”Studiul a agregat datele a 448 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2018 și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 3,8 miliarde lei. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți zece jucători este de 58%, ceea ce indică un grad crescut de concentrare”, arată studiul.
Între punctele forte menționate sunt specificate: durata medie de colectare a creanțelor a scăzut de la 68 de zile, în 2014, la 51 zile în 2018, iar mai mult de jumătate din companii (57%) au înregistrat o creștere a rezultatului net, scrie News.ro.
La capitolul vulnerabilități se menționează evoluțiie negativă a veniturilor, acestea scăzând cu aproximativ 18% față de 2017, precum și faptul că 41% dintre companii au 100% datorii orientate pe termen scurt, iar 44% dintre companii au suferit o pierdere netă la sfârșitul anului 2018.
”Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă pe parcursul anului 2018 de 0,97, capitalul de lucru negativ fiind expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de colectare a creanțelor în sectorul analizat a scăzut de la 68 de zile, nivelul inregistrat în anul 2014, la 51 zile în 2018, în timp ce media la nivel național în aceeași perioadă a scăzut de la 104 de zile la 90 zile”, se precizează în studiu.
44% dintre companii au avut o pierdere netă la sfârșitul anului 2018
Rezultatul net consolidat la nivel sectorial pentru anul 2018 a fost de 4,3%, înregistrând o creștere față de nivelul din 2017 (3,3%). Cu toate acestea, 44% dintre companii au avut o pierdere netă la sfârșitul anului 2018, cu 26% dintre companii având o pierdere mai mare de -20% și 5% dintre companii generând profit peste 20%. Gradul de îndatorare la nivelul sectorului de 55% este în scădere față de anii anteriori (62% în 2017, 63% în 2016, 67% în 2015 și 69% în 2014). Este de menționat faptul că 39% dintre companii prezintă un grad de capitalizare negativ (echivalent cu o îndatorare mai mare de 100%), iar pentru 17% gradul de îndatorare depășește 80%.
”Pe parcursul anului 2018, companiile din sectorul analizat au alocat investiții semnificative pentru extinderea activelor fixe. Raportul dintre cheltuielile cu capitalul (CAPEX) și amortizare a fost de 120% în 2018, ceea ce înseamnă ca investițiile în activele fixe au acoperit mijloacele fixe amortizate. Aproape jumătate din companii (46%) au efectuat investiții în 2018, cu un raport Capex/Amortizare supraunitar. Mediul de afaceri din industria lactatelor încearcă să suplinească lipsa investițiilor publice (70% din bugetul public fiind puternic orientat către salarii și ajutoare sociale, maximul din istoria României și a UE), pentru a încerca să facă față concurenței. Din păcate, fără infrastructură publică este foarte greu, veniturile companiilor din acest sector scăzând cu 18% în ultimul an, în timp ce importurile de lactate au crescut cu aproape 20%”, a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst la Coface Romania.
În ceea ce privește comportamentul de plată, respectiv, datoriile către bugetul de stat, din datele publicate de ANAF pentru toate companiile din acest sector se remarcă faptul că odată cu scăderea numărului companiilor care au înregistrat datorii, valoarea datoriilor nu a scăzut și ea, chiar în 2018 atingându-se maximul perioadei.
România are nevoie urgent de investiții masive în infrastructura rutieră și logistică
“Doar un litru din aproape patru obținuți este livrat către procesatorii de lapte, context în care deși România se situează pe locul 10 în UE ca producție de lapte crud, este doar pe locul 20 din punct de vedere al laptelui trimis spre procesare. Acest aspect este determinat de prețul scăzut de achiziție, dar și de concurența produselor din import mai ieftine. În același timp, prețul la raft al laptelui este și de cinci ori mai mare decât cel de achiziție, acesta fiind justificat de procesatori prin costurile de transport (costuri de combustibil, accize, roviniete, infrastructura precară, etc). Concluzionăm astfel că țăranul român se orientează către autogospodărire, iar atunci când vinde producția obținută de lactate, încasează un preț extrem de redus comparativ cu prețul final de la raft. Probabil situații similare se regăsesc și în alte segmente ale produselor (legume, fructe). Aceasta demonstrează că România are nevoie urgent de investiții masive în infrastructura rutieră și logistică, pentru a reduce costul de transfer al produselor pe fluxul de producție – distribuție – retail. Altfel, nu avem nicio șansă în fața produselor din import, obținute prin procese tehnologice avansate și costuri reduse”, a declarat Iancu Guda, services director la Coface România.
În Uniunea Europeană primele trei țări ca producție și procesare de lapte sunt: Germania, Franța și Marea Britanie. Polonia se situează pe locul 5 în ceea ce privește cantitatea produsă și pe locul 6 privind procesarea (o cantitate de zece ori mai mare decât România, deși produce doar de trei ori mai mult lapte).
