Kronospan Sebeș, Kronospan România și Silva Logistic Services au pierdut definitiv un litigiu inițiat împotriva Consiliului Concurenței privind regulamentul de funcționare al instituției, care, potrivit cererii reclamanților, ar acorda puteri suplimentare angajaților instituției în timpul inspecțiilor în raport cu prevederile Legii Concurenței. Demersul în justiție a fost inițiat în februarie 2017, la un an după ce instituția a anunțat că a efectuat inspecții inopinate la sediile a patru companii care activează pe piața masei lemnoase - Kronospan România, Kronospan Sebeș, Alredia și Lacul Codrilor, precum și la două direcții silvice, respectiv Alba și Hunedoara.
"La data de 01.02.2017, reclamantele s-au adresat instanței de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, cu cererea ce face obiectul cauzei de față, solicitând efectuarea unui control jurisdicțional al instanței, parțial, asupra articolului 17, litera e) și a articolului 55, aliniatele 4-7 din Regulamentul din 2 februarie 2012 de organizare, funcționare și procedură al Consiliului Concurenței, act administrativ cu caracter normativ, solicitând anularea acestor dispoziții și obligarea pârâtului la plata de cheltuieli de judecată. În esență, reclamantele susțin că aceste dispoziții adaugă la lege, fiind adoptate cu încălcarea Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă și nerespectarea principiului ierarhiei actelor normative statuat și de Constituția României, acordând puteri de inspecție suplimentare inspectorilor de concurență, decât cele prevăzute de articolul 38, aliniatul 1, litera d din Legea 21/1996, respectiv de a ridica, sub rezerva îndeplinirii unor condiții formale, documentele societății ce au legătură cu scopul și obiectul investigației și de a clona suporturile informatice, fără vizualizarea în prealabil a acestora, și de a le transporta la sediul autorității, pentru a fi vizualizate, în prezența unui reprezentant al societății", se arată în motivarea unei decizii a Curții de Apel București (CAB) din decembrie 2017.
Firmele au susținut că dispozițiile din regulament completează practic prevederile articolului 38 din Legea 21/1996, introduce pentru prima dată noțiunea de "forensic", adaugă în mod nepermis la lege, transformă practic investigația într-o "percheziție", excede intenției reale a legiuitorului, încalcă principiul inviolabilității domiciliului, în sensul de sediu profesional al unei persoane juridice, fiind o ingerință care încalcă principiul proporționalității.
Instanța a constatat că reglementarea legală de la articolul 38, aliniatul 1, litera d) din Legea 21/1996 nu exclude o asemenea procedură de culegere și copiere a datelor prevăzând cu caracter de principiu că, pentru investigarea încălcării prevederilor legii concurenței, inspectorii de concurență sunt abilitați cu puteri de inspecție, cu excepția inspectorilor debutanți, și au dreptul să ridice sau să obțină în orice formă copii ori extrase din orice documente, registre, acte financiar-contabile și comerciale sau din alte evidențe legate de activitatea întreprinderii sau asociației de întreprinderi.
"Pe de altă parte, dispozițiile aliniatelor 2-12 din aceeași dispoziție conțin garanții și reguli procedurale ce garantează efectuarea acestei proceduri cu respectarea principiilor transparenței și dreptului la apărare, respectiv, că inspectorii de investigație vor proceda la actele prevăzute la aliniatul 1, inclusiv colectarea de date și documente, numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii lor, rezultatul fiind consemnat într-un proces-verbal de constatare și inventariere, iar prin articolul 55, aliniatul 4-6 din Regulament nu se reglementează decât o procedură tehnică de colectare a unor date stocate electronic, în condițiile expres prevăzute de aliniatul 4, litera a-f, care justifică copierea utilizând echipamente și proceduri forensic, fără a fi necesară vizualizarea în prealabil a documentelor", se arată în motivare.
Prin urmare, a apreciat instanța, prin regulament nu se prevede o procedură de investigare ci o procedură de stocare și copiere a unor date fără vizualizare prealabilă, în situații expres prevăzute și justificate obiectiv, această reglementare nefiind necesar să fie prevăzută expres de lege, înscriindu-se în competența de reglementare a autorității concurență și în marja de apreciere, prin reglementarea în cauză, nedepășind această marjă, în activitatea sa de organizare a concret a legii și de reglementare.
"Prin urmare, este evident că această activitate nu depășește competențele inspectorilor de concurență de ridicare sau de obținere sub în orice formă a unor copii ori extrase din orice documente,ale societății, acest lucru nepresupunând o depășire a obiectului sau scopului inspecției ori a duratei acesteia și nici folosirea documentelor ca probatoriu, ci exclusiv realizarea unei copii a hard-disk-ului (HDD-ului) existent la sediul întreprinderii inspectate, procedură menită să asigure conservarea informației de pe HDD, inspectarea propriu-zisă a documentelor/informațiilor existente pe HDD-ul copiat fiind realizată ulterior, în baza unei noi încheieri de autorizare emise de către Curtea de Apel București și ca urmare a unui nou ordin de inspecție, la sediul Consiliului Concurenței, în prezența reprezentanților întreprinderii supuse inspecției", se mai spune în motivare.
Instanța a respins susținerile reclamanților privind inviolabilitatea domiciliului/sediului, care nu au legătură cu dispoziția supusă analizei, ci cu caracterul inopinat al investigațiilor de concurență, iar în situația în care inspecția încalcă acest principiu, entitatea investigată poate să invoce acest aspect pe care contestației administrative formulate împotriva actului de investigație sau, eventual pe cale unei sesizări penale.
"Prin urmare, toate actele de constatare și conservare a datelor stocate electronic, inclusiv în procedura prevăzută de articolului 55, aliniatele 4-6 care reglementează procedura de copiere a datelor utilizând echipamente și proceduri forensic, fără a fi necesară vizualizarea în prealabil a documentelor, pe parcursul inspecției, din punct de vedere al reglementării nu poate fi asimilată noțiunii de percheziție, procedura de copiere având o reglementare amănunțită, atât din punct de vedere al justificării sale, cât și a modului de derulare, eventuala aplicare nelegală a acesteia excedând obiectului cauzei de față. (...) Față de aceste considerente, Curtea urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată", se arată într-o motivare a Curții de Apel București din decembrie 2017.
Decizia CAB a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar instanța supremă a respins cererea în cursul acestei luni.
În februarie 2016, Consiliul Concurenței a anunțat că efectuat inspecții inopinate la sediile a patru companii care activează pe piața masei lemnoase - Kronospan Romania, Kronospan Sebeș, Alredia și Lacul Codrilor, precum și la două direcții silvice, respectiv Alba și Hunedoara.
Inspecțiile s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele patru companii în vederea împărțirii pieței/surselor de aprovizionare, precum și adjudecării partizilor (volum de lemn destinat comercializării) la un preț minimal, în cadrul licitațiilor organizate de Direcțiile silvice Alba și Hunedoara.
"Studiul pe care îl derulăm pe piața lemnului indică faptul că există disfuncționalități în acest sector, mai ales în ceea ce privește organizarea licitațiilor. În acest context, analizăm cu atenție cazurile în care au existat licitații cu putini participanți, precum și cele la care prețul de adjudecare a fost foarte scăzut", a declarat în febaruarie 2016 Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Documentele ridicate în cadrul inspecțiilor se află în analiza autorității române de concurență, în cadrul procedurilor specifice investigației. Inspecțiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigației, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunțare a Consiliului Concurenței în ceea ce privește existența unei încălcări a Legii concurenței.
În august 2015, în raportul preliminar al studiului derulat pe piața lemnului, Consiliul Concurenței a făcut o serie de recomandări pentru îmbunătățirea mediului concurențial în acest sector. Studiul continuă cu analiza tuturor structurilor și mecanismelor de funcționare a pieței primare a lemnului și identificarea eventualelor disfuncționalități de natură concurențială.
Grupul austriac Kronospan este unul dintre cei mai mari producători de PAL și MDF din Europa.
Kronospan deține o fabrică de plăci pe bază de lemn la Sebeș și o altă unitate de producție la Brașov. Compania a investit în România circa 600 milioane euro în ultimii 19 ani și are 800 de angajați.
