UE va abandona planul înjumătățirii uzului pesticidelor – o nouă concesie făcută agricultorilor care protestează, și care au speriat guvernele din UE, precum și o nouă lovitură primită de programul ecologic al Uniunii, potrivit Rador Radio România, care citează Financial Times.
Pasul înapoi făcut de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen e parte a unei reduceri mai ample a obiectivelor ecologice în încercarea de a-i calma pe agricultori, un segment electoral crucial pentru partidul ei de centru-dreapta care va încerca la alegerile din vară să rămână cel mai mare grup parlamentar european.
Programul de mediu la lui Von der Leyen constituia un element esențial al agendei politice cu care ea și-a asigurat numirea în funcția de președintă în 2019. Însă reacția adversă la implementarea acestuia, exacerbată și de scumpirea energiei și de inflația provocată de războiul Rusiei din Ucraina, îi complică acum poziția din care va încerca să obțină un al doilea mandat de cinci ani la șefia executivului UE.
Comisia prezentase propunerea de reducere a uzului pesticidelor „cu obiectivul merituos de a reduce din riscurile chimice aduse de produsele de protecție a plantelor”, a declarat marți Von der Leyen într-un discurs ținut în Parlamentul European (PE).
Dar ea a admis că problemele agricultorilor „au luat amploare în ultimii ani”, a declarat că inițiativa a devenit un „simbol al polarizării” și a afirmat că le va propune celorlalți comisari retragerea ei. Și, a mai admis ea, oricum fusese deja blocată de statele membre și în PE.
La aflarea veștii acțiunile Bayer, cel mai mare producător de pesticide din UE, au crescut cu 2%.
Decizia reprezintă cel mai nou regres înregistrat de programul ecologic al UE, provocat de proteste larg răspândite ale agricultorilor. UE a mai tăiat în plus și normele specifice pentru emisiile cu efect de seră din agricultură, incluse în recomandările ei legate de un obiectiv climatic important pentru 2040, care va fi anunțat marți.
Manifestațiile unor organizații ale agricultorilor au provocat perturbări tot mai mari în ultimele săptămâni, răspândindu-se în mai multe state UE: Germania, Franța, Belgia, Polonia și România. Agricultori spanioli au pornit marți demonstrații în mai multe regiuni.
Pentru a calma protestele, care au provocat daune considerabile în orașe precum Paris și Bruxelles, Comisia a renunțat la o parte din programul ei ecologic, inclusiv prin diluarea unor noi reguli privind bunăstarea animalelor, respectiv prin permisiunea cultivării unor terenuri care ar fi trebuit să fie lăsate pârloagă pentru a se permite revigorarea naturii.
Anunțul lui Von der Leyen survine în urma presiunilor exercitate în weekend asupra ei de Partidul Popular European (PPE) conservator din care face parte, conform unui angajat al acestuia.
PPE, cel mai mare grup din PE, e tot mai îngrijorat că agricultorii se vor reorienta spre extrema dreaptă la alegerile europene din iunie.
Manfred Weber, președintele grupului PPE, a afirmat într-un discurs ținut după cel al lui Von der Leyen că PPE a cerut ca agricultorii să fie luați „în serios”.
„Noi am realizat mereu că fermierii sunt cetățeni și nu vor să le fie dictat totul de către ideologii de stânga”, a declarat el.
Într-un proiect de lege privind restaurarea naturii degradate, considerată un pilon al planului UE de îndeplinire a angajamentelor ecologice internaționale pe care și le-a asumat, membri PPE au eliminat cele mai multe norme care priveau terenurile agricole.
Propunerea privind pesticidele era deja blocată din cauza statelor membre și membrilor PE care afirmă că nu există suficiente alternative la chimicale, dintre care unele afectează mediul natural și pot fi nocive pentru oameni.
Mai mult, funcționari ai UE au admis că e improbabil ca regulile privind tratamentul animalelor în cursul transportului spre piață, abator ori în străinătate să fie adoptate înainte de alegeri.
Laurence Tubiana, directoarea executivă a European Climate Foundation și unul dintre arhitecții acordului climatic de la Paris, a declarat că UE se confruntă cu o „problemă majoră a investițiilor” în agricultură și alte domenii, dacă vrea să-și atingă țintele climatice.
Dar, afirmă ea, criticarea legislației climatice a UE ca fiind „anti-agricultură” e totuna cu „dezinformarea”, deși agricultorii merită să fie ascultați de politicieni.
Julia Bognar, șefa unui departament al Institute for European Environmental Policy care se ocupă cu utilizarea terenurilor și clima, a declarat că liderii UE au nevoie de „un plan de tranziție justă pentru sector, astfel încât să fie atinse obiectivele climatice și în acest fel să fie asigurată securitatea alimentară pe termen lung”.
