UE a dat votul final asupra legii pentru refacerea unei cincimi din mediul înconjurător. Poziția favorabilă a ministrului austriac al Climei a creat tensiuni în coaliția de guvernare a țării, în care partidul cancelarului nu susține măsurile.
Parlamentul European a aprobat, în februarie, legea pentru refacerea a 20% din suprafețele terestre și marine ale blocului comunitar, până în 2030. Acum, miniștrii Mediului și Climei din țările membre au dat votul decisiv, astfel că legislația va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE, arată BiziDay.
Votul a fost unul strâns, iar susținerea din partea reprezentantului austriac a creat tensiuni în coaliția de guvernare de la Viena. Înaintea ședinței, cancelarul austriac Karl Nehammer a scris președinției belgiene a Consiliului UE să ignore sprijinul ministrului Leonore Gewessler, argumentând că ea nu are dreptul să adopte poziția favorabilă. Separat, Gewessler a scris președinției că acuzațiile formulate de cancelar sunt “incorecte”. The Guardian scrie că disputa riscă să cauzeze destrămarea coaliției. După ședință, partidul cancelarului Karl Nehammer a anunțat că va depune plângere penală împotriva ministrului pentru “abuz de putere”. Publicația britanică notează și că disputa riscă să destrame coaliția.
Agenția Europene de Mediu a arătat că 81% din habitatele europene sunt în stare proastă. UE a făcut presiuni asupra altor țări să se angajeze la obiective mai ambițioase de protejare a naturii, la summitul pentru biodiversitate de la Montreal din 2022, însă de atunci clasa politică europeană a dat înapoi în privința angajamentelor.
Varianta finală a legii a fost mult temperată de parlamentari și reprezentanții guvernelor înainte de alegerile europarlamentare de la începutul lunii, pe fondul unei scăderi anticipate a numărului de mandate pentru “verzi” și a creșterii pentru extremiștii de dreapta. The Guardian arată că a fost incert până în ultimul moment dacă legislația a obținut majoritatea calificată, adică 55% din țările membre care reprezintă cel puțin 65% din populația Uniunii, iar sprijinul Austriei a fost esențial.
Bilanțul final a demonstrat că 20 de țări au dat vot favorabil. Finlanda, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia și Suedia, s-au opus, însă, în timp ce Belgia s-a abținut. Aceste țări au susținut că vor avea de suportat costuri ridicate și mai multe proceduri administrative.
