Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a apreciat că România ar trebui să vândă la licitație activele și toate creanțele pe care le deține la combinatul siderurgic Krivoi Rog din Ucraina.
"Am propus prim-ministrului ce nu a avut curaj nimeni să facă de zeci de ani încoace: să ieșim din această afacere comunistă păguboasă care încă risipește banii românilor fără absolut niciun scop altul decât îmbogățirea unor abonați la bani de la stat. Concret, trebuie să vindem la licitație activele și toate creanțele de acolo. Să mai recuperăm ce putem și să nu mai plătim un milion de euro pe an unor firme stabilite din pix în 1999", a scris ministrul Economiei într-o postare pe Facebook.
Construcția uzinei de la Krivoi Rog a început în 1983, în perioada când existau Uniunea Sovietică și Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), fiind implicate Republica Democrată Germană, RS Cehoslovacă, RP Bulgaria și RS România. În 1990, lucrările, realizate în proporție de 70%, au fost oprite. În 1998, investiția a intrat în conservare, până la găsirea unei soluții, scrie Agerpres.
"De 22 de ani acest combinat nu mai funcționează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională. Statul român, însă, a ales să rămână agățat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual cam orice. Știți ce face statul român cu el de zeci de ani? Plătește anual un milion de euro la trei firme pentru "pază și conservare". Trei firme care tot fac bani frumoși an de an din paza unei ruine. An de an. Recent am primit pe masă nota de plată pe anul acesta. Ne costă încă 5,4 milioane de lei. Nu sunt alese la întâmplare aceste firme. Sunt impuse printr-o lege în care ele apar paznici obligatorii. Repet, an de an...Am crede măcar că aceste trei firme au fost alese pe baze concurențiale printr-o licitație sau prin orice e firesc în 2021. Deloc. Sunt trei firme nominalizate expres într-un HG din 1999. Cele trei firme sunt: Arcom SA, Arcif SA și Uzinexport SA. Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei. Adică 1 milion de euro pe an", susține ministrul Economiei.
Construirea Combinatului Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu conținut de fier CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenția multilaterală, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin între guvernele R.P. Ungare, R.D. Germane, URSS și R.S. Cehoslovacia. Ulterior, RP Ungară s-a retras din această Convenție și au aderat RP Bulgaria și RS România.
După destrămarea URSS, în Convenție au rămas Ucraina, cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% și Slovacia 18,2%.
Volumul de lucrări realizat de România este de 640,38 milioane ruble transferabile, din care obiectivele finalizate și recepționate reprezintă circa 278 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 83 la sută din cota de participare. Lucrările au fost sistate în anul 1998, de către toate părțile
Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiția de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea.
